Aceste instrumente de investiţii reprezintă concurenţa fondurilor mutuale locale, fiind preferate de investitorii cu disponibilităţi financiare mai ridicate şi cunoştinţe financiare. Mare parte din investitorii români ai acestor fonduri străine provin din clientela de private banking a instituţiilor de credit, având în vedere că preţul unei unităţi de fond poate ajunge chiar şi la 1.000 de euro. De asemenea, spre deosebire de fondurile de investiţii locale, aceste fonduri plasează banii strânşi de la clienţi pe pieţele dezvoltate de capital, precum SUA, Anglia sau Franţa, şi astfel necesită un grad mai avansat de cultură financiară alături de un apetit mai ridicat pentru risc. Toate fondurile distribuite local sunt denominate în valute străine, fie în dolari, fie în euro, mare parte dintre acestea sunt însă disponibile în ambele valute.
