Andreea RoÅŸca: Ghid de descifrare a promisiunilor de campanie

Autor: Andreea Rosca | Sursa: Business Standard | Publicat: 26 oct 2009, 00:00

Să nu ne facem iluzii, indiferent ce am auzi pe parcursul campaniei pentru alegerea preşedintelui. Oricât de multe promisiuni de bunăstare, ajutoare şi creşteri de salarii ar face oricare candidat - pentru că vor fi făcute multe - nu vor fi respectate în condiţiile României de azi. Nu pentru că cineva s-ar opune, ci pentru că, pur şi simplu, modelul de business după care funcţionează ţara azi nu are nicio şansă să îndeplinească promisiunile.
0
comentarii

Vot: 0,0 din 0 voturi

ARTICOLE Andreea Rosca

Este ca ÅŸi cum ai avea o fabrică ce poate produce o sută de cutii de conserve ÅŸi promiÅ£i lumii că vei livra o mie. Nu se poate decât dacă transformi fabrica fundamental. Åži, să fim serioÅŸi, toÅ£i candidaÅ£ii cât de cât responsabili ÅŸtiu acest lucru. Åžtiu că, dacă mecanismul de funcÅ£ionare a ţării (modelul de business) rămâne neschimbat, nicio promisiune nu are acoperire.

Datele problemei care definesc astăzi acest model economic ar trebui să stea scrise pe pereţii fiecărui sediu de campanie, pentru că doar promisiunile care pornesc din această realitate au acoperire.

În primul rând, sursele care ar trebui să asigure banii pentru acoperirea promisiunilor. Bugetul de stat are una dintre cele mai slabe performanÅ£e europene la capitolul încasări ca procent din produsul intern brut. Anul trecut a fost în jur de 31% dintr-un produs intern brut în creÅŸtere, anul acesta a scăzut ÅŸi procentul, ÅŸi baza de raportare. Cu alte cuvinte, veniturile bugetului sunt cu mult mai mici, în timp ce nu s-a întâmplat mare lucru cu cheltuielile. Simplist vorbind, marea familie numită România a pierdut o grămadă de bani, dar ar vrea să cheltuiască în acelaÅŸi ritm. Pe termen scurt, consecinÅ£a se numeÅŸte explozie de deficit, pe termen lung se numeÅŸte iresponsabilitate ÅŸi incapacitate de plată. Pentru o companie, modelul de business după care se ghidează acum Å£ara e echivalent cu falimentul. Åži asta nu e tot.

O treime din tot ce intră în conturi se evaporă imediat sub forma salariilor, adică aproximativ 30 de milioane de euro zilnic. Dacă România ar fi un imens institut de cercetare care ar livra performanţă, n-ar fi nicio problemă cu aceste cifre. Dar e doar un prestator de servicii proaste. Din nou, modelul de business e nefuncÅ£ional, pentru că are nevoie de resurse enorme ÅŸi nu generează valoare adăugată. Singurul lucru bun până acum este că, fără consumul administraÅ£iei - care a crescut - scăderea economică a României ar fi fost mai dramatică. Modelul veniturilor trebuie, obligatoriu, reformat. Fie că este vorba despre majorări de taxe, fie că este vorba despre economia subterană, de noi zone de impozitare sau de alte metode, nivelul de taxare în România va creÅŸte, pentru că încasările trebuie să crească în termeni absoluÅ£i ÅŸi procentuali. Oricine ar susÅ£ine altceva ar trebui să aibă o problemă de credibilitate. În spaÅ£iul cheltuielilor, exemplul sistemului de sănătate e un studiu de caz general valabil. În ultimii ani, bugetul alocat pentru finanÅ£area spitalelor, medicamentelor, analizelor, medicilor ÅŸi aÅŸa mai departe s-a dublat, ca procent din PIB. Pe măsură ce banii pompaÅ£i în sistem au fost mai mulÅ£i, serviciile au fost mai proaste, starea de sănătate a populaÅ£iei e mai gravă, se înmulÅ£esc cazurile de malpraxis ÅŸi creÅŸte blocajul în relaÅ£ia cu furnizorii din zona privată. Este acesta un paradox? Nu, dacă admitem că nu eficienÅ£a ÅŸi performanÅ£a au stat la baza funcÅ£ionării. Iată o altă caracteristică a modelului de business care e imposibil de păstrat pe termen lung: cu cât cheltuim mai mult, cu atât avem rezultate mai proaste. Replica poate fi descoperită în sistemul de pensii, în educaÅ£ie, în toate zonele critice în care e implicat statul.

Sănătatea, educaÅ£ia ÅŸi asigurările sociale, trei surse majore de risipă de bani - acei bani care sunt din ce în ce mai puÅ£ini -, n-au cum să funcÅ£ioneze în continuare. Oricine ar susÅ£ine altceva ar trebui să aibă o problemă, fie cu capacitatea de înÅ£elegere, fie cu onestitatea. Indiferent de vorbele care se vor rosti în următoarea lună, viitorul preÅŸedinte va prezida o “corporaÅ£ie” la limita falimentului. Orice promisiune vine pe acest fundal ÅŸi ar trebui evaluată în legătură cu acest fundal. Singura ÅŸansă a României e să-ÅŸi reinventeze modelul de business. Va fi un proces dureros. Oricine susÅ£ine altceva nu are ce căuta în postul de preÅŸedinte.


> Andreea RoÅŸca este director business press în cadrul trustului Realitatea-CaÅ£avencu. Lucrează în presa scrisă din 1992. A fost redactor-ÅŸef la săptămânalul Capital ÅŸi a condus agenÅ£ia de presă NewsIn.

Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
 

0
COMENTARII
ADAUGA UN COMENTARIU
scrie un comentariu nou.
Nume*
Email*
Subiect*
Mesaj*
Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.

 
 
 
 
 
 

CE RECOMANDA PRIETENII TAI PE FACEBOOK

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!