Andreea Roşca: Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste

Întrebarea este care sunt acele domenii în care abia de acum încolo urmează veÅŸtile neplăcute. Fără pretenÅ£ia că acesta este un studiu complet privind domeniile care compun economia, câteva industrii vor trece în următoarele luni prin alte experienÅ£e dureroase. Industria textilă, de exemplu. Domeniul cu cel mai mare număr de angajaÅ£i din întreaga industrie românească produce mai puÅ£in de trei sferturi acum, faţă de anul trecut. DeÅŸi peste 50.000 de oameni ÅŸi-au pierdut slujbele, productivitatea este mai mică, iar salariile au crescut proporÅ£ional. Comenzile noi sunt în cădere faţă de anul anterior, iar preÅ£urile tind să se majoreze cu peste 10%.

Altădată, vedeta naÅ£ională în ceea ce priveÅŸte exportul, industria textilă, ÅŸi-a pierdut, se pare, avantajele competitive ÅŸi pierde teren, de asemenea, pe pieÅ£ele străine. Este probabil că mai mulÅ£i oameni vor pleca, pe termen scurt, acasă, iar alÅ£ii îÅŸi vor vedea veniturile reduse, deÅŸi, pe ansamblu, angajaÅ£ii sunt aici cel mai prost plătiÅ£i din întreaga economie, inclusiv din agricultură. SituaÅ£ia este asemănătoare, în linii mari, pentru industria metalurgică. În ciuda concedierii a peste 10.000 de oameni, companiile respective au pierdut jumătate din producÅ£ie ÅŸi se află într-o cădere masivă de productivitate, în acelaÅŸi timp cu creÅŸterile de salarii. Comenzile noi sunt la o treime faţă de anul trecut. Un tablou deloc vesel, care anunţă veÅŸti neplăcute pentru angajaÅ£i, în afara situaÅ£iei în care pieÅ£ele de export îÅŸi revin miraculos.

În aceeaÅŸi categorie a domeniilor “dezechilibrate” intră industria farmaceutică, a băuturilor, comerÅ£ul, producÅ£ia de maÅŸini sau industria hotelieră. Următoarele luni vor aduce, probabil, alte concedieri.

Harta cuprinde, fireÅŸte, ÅŸi puncte luminoase, precum industria lemnului sau industria alimentară, unde lucrurile par să-ÅŸi revină ÅŸi unde relaÅ£ia între producÅ£ie, productivitate ÅŸi salarii arată mult mai bine. În mod deloc surprinzător, activităţile finanÅ£ate din bani publici sfidează orice tendinţă economică. În administraÅ£ia publică, în învăţământ ÅŸi în sănătate, numărul de angajaÅ£i a crescut, iar costul forÅ£ei de muncă a fost, în primul trimestru, cu peste un sfert mai mare, cifră-record în economie. Îngrijorarea filosofică în legătură cu economia reală, falimentul companiilor mici sau pierderea locurilor de muncă reprezintă un mod de a aborda lucrurile. Dar nu va produce rezultate. Discursul politic ÅŸi politica economică se opresc, ambele, în acelaÅŸi punct: generalităţi.

Economia este construită din oameni, probleme ÅŸi condiÅ£ii specifice, clienÅ£i ÅŸi comenzi. Atât timp cât armatele de oameni plătiÅ£i din bani publici să caute rezolvări nu se uită în economia reală, nu există nicio ÅŸansă pentru niciun plan credibil. Concedierile din sectorul public vor rezolva problema bugetului, într-o anumită măsură. Reversul medaliei va fi acela că vor pune mai mare presiune pe domeniile de mai sus, cele cu o situaÅ£ie dificilă ÅŸi cele în care lucrurile par să se îndrepte. La modul general, orice salariu pierdut înseamnă bani mai puÅ£ini pentru comerÅ£, servicii sau industrie. În realitate, nu există niciun plan concret pentru a asista oamenii care îÅŸi pierd serviciul sau pentru economia reală.

>Andreea RoÅŸca este director Business Press în cadrul trustului Realitatea-CaÅ£avencu. Lucrează în presa scrisă din 1992. A fost redactor-ÅŸef la săptămânalul Capital ÅŸi a condus agenÅ£ia de presă NewsIn.

0

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.