Andreea Roşca: Un teren mic pentru un acord destul de mare

Din nefericire, de această dată, opţiunile de utilizare sunt foarte limitate. România nu vine pe un fond de creştere economică, aşa cum s-a întâmplat în 2004. Toate greşelile economice şi administrative ale anilor care au trecut îşi arată acum consecinţele. Costuri imense acumulate într-o administraţie care a crescut de câteva ori în ultimii ani, niciun fel de strategie în politica fiscală, niciun fel de viziune în agricultură, zero gândire în educaţie, exces de incompetenţă în sănătate. Situaţia este mult diferită faţă de anul 2000, de exemplu. Anului 2000 i-a lipsit componenta externă a crizei, i-au lipsit datoriile către bănci şi ameninţarea şomajului într-un moment de recesiune. Decembrie 2009 este un moment mult mai grav. De această dată, puterea va trebui folosită nu pentru a împărţi privilegii, ci pentru a tăia privilegii.

Acordul semnat ieri este un pact de reformă, este o promisiune pentru România, dar are multe puncte sensibile. Mircea Geoană a candidat cu un program economic ce cuprinde explicit reintroducerea impozitului progresiv. Crin Antonescu a câştigat voturile oamenilor educaţi inclusiv prin promisiunea reducerii de impozite. Liderii Partidului Naţional Liberal s-au opus vehement - încă o fac - nevoii unei înţelegeri de finanţare cu Fondul Monetar, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Continuarea acordului - aflat acum “în adormire” până când ţara revine la un normal relativ - este vitală pentru România. Partidul Social Democrat a primit cu destulă enervare ideea reducerii numărului de angajaţi din administraţie, Crin Antonescu a vorbit clar despre reformă în acest domeniu. Liberalii vorbesc adesea despre guverne cu 12 ministere şi despre restrângerea dramatică a aparatului birocratic.

Programul care se presupune că l-a adus pe Mircea Geoană în turul doi al prezidenţialelor necesită subvenţii masive pentru agricultură, pentru companiile mici şi mijlocii, pentru locuri de muncă şi alte măsuri din aceeaşi categorie. Greu de armonizat cu preferinţa liberală către o reducere a intervenţiei statului în economie. Desigur, doctrina social-democrată poate avea accente liberale. Dar, ca filosofie economică, programul candidatului Mircea Geoană are mult mai multe trăsături comune cu acela al candidatului Traian Băsescu, în acest moment.

Acordul între PNL şi PSD semnat ieri a fost aprobat cu unanimitate de către cele două partide. În cazul în care înţelegerea va trebui pusă în practică, România va avea un preşedinte social-democrat cu o gândire modernă şi un premier care nu aparţine niciunui partid mare, fără o filosofie economică foarte clară, dar susţinut puternic de un partid de dreapta. Acest premier va conduce un guvern care va trebui să treacă prin Parlament tot felul de proiecte de legi, de la schimbarea sistemului de pensii la reduceri de ministere şi agenţii. Dar, cel mai important, va trebui să treacă un buget auster, inclusiv în ceea ce priveşte sumele gigantice cheltuite de aleşi. În Parlament, PSD nu are parlamentari la fel de progresişti ca preşedintele partidului. În plus, acest premier va fi în postura de a explica tuturor de ce nu sunt posibile nici majorarea şi nici micşorarea taxelor, pentru că bugetul nu suportă astfel de manevre în următorii doi ani, cel puţin.

Altă dilemă vine din profilul alegătorilor celor doi candidaţi: reforma asistenţei sociale (care consumă azi, împreună cu administraţia, două treimi din buget) va fi greu de explicat populaţiei în vârstă, cu studii medii şi din zonele rurale, populaţie care a votat cu Mircea Geoană. Celor cu studii superioare - fanii lui Crin Antonescu - le va fi destul de greu să înţeleagă situaţia în care guvernul nu se va restructura.

O astfel de guvernare este posibilă. Acordul a adus la aceeaşi masă două partide cu viziuni diferite, a creat un discurs frumos şi un potenţial câştigător pentru Cotroceni. Aplicarea lui este o probă a puterii de sacrificiu. În teren, dincolo de semnăturile pe hârtie, este un teritoriu minat.

> Andreea Roşca este director business press în cadrul trustului Realitatea-Caţavencu. Lucrează în presa scrisă din 1992. A fost redactor-şef la săptămânalul Capital şi a condus agenţia de presă NewsIn.

0

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.