Raportul intitulat „Analiza fundamentării şi evoluţiei situaţiei obiectivului privind creşterea procentului absolvenţilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020” prezintă o radiografie fidelă a situației din domeniu, dar conține și concluzii discutabile.
Evoluția demografică va duce la concurență acerbă între universități
Numărul studenților a coborât de la un maxim de 907.353 persoane, în anul universitar 2007/2008, la 433.234 în anul universitar 2013/2014.
Ambele numere vor deveni amintire, spun inspectorii Curții de Conturi, din cauza demografiei – populaţia din grupa de vârstă 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane în anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane.
Concluzia Raportului, discutabilă, este că va urma o concurenţă acerbă pe piaţa serviciilor de educaţie superioară și aceasta va obliga universităţile să se reformeze şi să crească calitatea serviciilor educaţionale furnizate.
Calitatea nu a crescut însă în cei opt ani în care s-a înjumătățit numărul studenților, ceea ce contrazice afirmația.
De asemenea, chiar inspectorii Curții se contrazic, întrucât Raportul amintește ce s-a întâmplat până acum atunci când universitățile au început să se “bată” pe studenți: “Pentru a atrage cât mai mulţi studenţi, o parte din instituţiile de învăţământ superior nu mai organizau examene de admitere. În aceste condiţii, s-a creat presiune asupra învăţământului liceal pentru a promova incompetenţa”.
Dezastrul creat de desființarea școlilor profesionale
- Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de 15-18 ani a crescut până în anul şcolar 2009/2010, după care a început să scadă, din cauza abandonului școlar provocat de decizia de a desfiinţa învăţământul profesional. Din fericire, în anul şcolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, însă, consecinţele au rămas.
- Încercarea de a atenua declinul populaţiei şcolare din învăţământul liceal prin desfiinţarea învăţământului profesional s-a dovedit un eşec.
- La rândul său învăţământul liceal avea drept criteriu de evaluare a performanţei promovabilitatea. În acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregătiţi spre sălile de curs din universităţi.
mai multe, pe CURS de GUVERNARE