Speculaţiile cu aur devin posibile la Bucureşti. Investiţi?

Autoritatea pieţei de capital din România (CNVM) a dat recent undă verde înfiinţării fondurilor de investiţii de tip ETF (Exchange Traded Fund, care emit acţiuni tranzacţionate la bursă). Dintre acestea cele mai atractive ar putea deveni fondurile care investesc în acţiunile marilor companii occidentale, dar şi cele în mărfuri, inclusiv în metale preţioase.

 

 

De asemenea, tranzacţionarea ETF-urilor „aurifere“ din străinătate poate deveni realitate oricând, atâta vreme cât un mare deţinător de astfel de titluri va dori să le listeze pe piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

 

 

Între timp, piaţa aurului a devenit „extrem de speculativă“, aproape la fel ca aceea a valutelor, potrivit consultantului Corneliu Stanciu, care face aluzie în răspunsul lui la decizia băncii centrale elveţiene de a plafona aprecierea francului elveţian, ca urmare a cererii explozive.

 

 

În acest an preţul aurului a crescut cu 500 de dolari / uncie (31,1034 grame), până la un maxim al tuturor timpurilor de peste 1.900 dolari /uncie, după care a scăzut cu circa 300 de dolari, până la nivelul actual (vezi grafic alăturat).

 

 

Piaţa aurului a devenit „foarte speculativă“ şi din punctul de vedere al directorului de investiţii Nicolae Albu, de la Erste Asset Management România. Apariţia unor fonduri de investiţii în aur ar uşura mult accesul investitorilor de retail, căci altfel, deţinerea aurului fizic este foarte costisitoare (transport, păstrare, asigurare). Din aurul fizic „obţii profit atâta vreme cât găseşti pe cineva mai optimist (sau mai inconştient) decât tine, care să dorească sa preia riscul de acolo de unde îl laşi tu“, adaugă Nicolae Albu. Acţiunile ETF sunt oricum mult mai lichide.

 

 

Termenul pe care se derulează speculaţiile cu aur s-a scurtat mult, dar tot este de domeniul lunilor şi chiar anilor. Piaţa aurului „e de mult speculativă“, răspunde, la întrebarea MONEY.ro, Marius Olteanu, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor SIRA. „Dar, dacă va referiţi la tendinţele scurte cu amplitudini mari, este mai degrabă o piaţă „planificată“, căci totul depinde de comportamentul băncilor centrale“, adaugă Marius Olteanu.

 

 

Pe de altă parte, oriunde subiectul este speculaţia, complementul este gradul mare de risc. „Toate pieţele sunt speculative“, decide Iulian Panait, preşedintele firmei de consultanţă de investiţii KTD Invest. Ponderea tranzacţiilor speculative, clasificate ca High Frequency Trading („o formă modernă şi puternic tehnologizată de hoţie permisă de lege), variază între 20% şi 50% din valoarea totală a tranzacţiilor la bursele majore“, spune“, Iulian Panait.

 

 

Din restul tranzacţiilor „mai puţin de jumătate au la bază interese comerciale, de hedging (administrarea riscului) sau intenţii de investiţii pe termen lung. Şi atunci ne dăm seama cât de mult s-au depărtat bursele de economia reală. Reglementatorii trebuie să gasească soluţii elegante la această problemă in anii urmatori, altminteri, pe termen foarte scurt, scurt şi poate chiar mediu, bursele vor intra în categoria jocurilor de noroc.

 

 

Din fericire, piaţa românească de capital încă nu împărtăşeşte astfel de caracteristici pentru că e prea mică“, comenteză de fapt ironic, liderul KTD Invest.

 

 

 

 

 

 

 

 

1

COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

Speculaţiile cu aur devin posibile la Bucureşti. Investiţi? | Startformoney.com / Joi, 05 Ianuarie 2012 11:51

...acÅ£iuni să se tranzacÅ£ioneze la Bursă. De asemenea, „importul“ de astfel de fonduri la bursa din BucureÅŸti este posibil. Citește mai departe… ...

0

Pagina 1

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Telefon

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.