Aurul si argintul – cea mai mare crestere de la falimentul Lehman Brothers

 

Mai e foarte puţin până când alegătorii americani se duc la urne şi am văzut deja câteva mişcări semnificative pe piaţa mărfurilor. Unele – mai ales cele legate de metalele preţioase – au legătură cu alegerile din SUA, altele – cum ar fi evoluţiile recente ale petrolului, au mai degrabă legătură cu lipsa de acţiune a OPEC, în vreme ce metalele industriale au avut creşteri de preţ determinate de China.

Indicele Bloomberg a avut cea mai scăzută valoare din ultimele patru săptămâni, cu sectorul energetic în pierdere cu 9%, din cauza scăderilor înregistrate de petrol şi gaz. Metalele industriale, în frunte cu zincul, care a avut cel mai ridicat preţ din ultimii 5 ani, au crescut odată cu creşterea producţiei manufacturiere din China şi SUA, cei mai mari consumatori globali.

Indicele “fricii“ legate de alegerile care se vor desfăşura săptămâna asta în SUA a continuat să se reflecte în preţul metalelor preţioase. Aurul a recuperat pierderea suferită în octombrie, în vreme ce argintul a fost rapid “văzut“ ca o investiţie şi drept un metal industrial.

Diferenţa dintre Hillary Clinton şi Donald Trump se micşorase semnificativ în sondaje, în ultima vreme. Asta a crescut nivelul de incertitudine în pieţe, cu dolarul american şi acţiunile în scădere, în timp ce VIX a crescut cel mai mult de la Brexit încoace. Metalele preţioase, însă, au cunoscut cel mai mare salt de la falimentul Lehman, din 2008 încoace.

Creşterea recentă a aurului a fost o combinaţie între un dolar mai slab, inflaţia în creştere şi incertitudinea legată de rezultatul alegerilor din SUA.

Dacă ne uităm la Brexit, impactul major pe piaţă a fost, în cele din urmă, limitat la acţiunile britanice şi la lira sterlină. O victorie a lui Trump, totuşi, ar putea avea un impact la nivel global, având în vedere politicile sale comerciale protecţioniste care ar putea afecta creşterea economică americană, ar putea interfera cu politica de dobânzi a Rezervei Federale, combinată cu aşteptări legate de cheltuieli publice mai mari şi cu riscuri geopolitice în creştere.

O victorie a lui Clinton ar crea o mişcare inversă, de aceea acest eveniment cu rezultat posibil dual este tratat prin utilizarea opţiunilor. Riscul de revers pe o lună de zile cu un delta de 25% crescuse cu 0.5% acum două săptămâni, dar săptămâna trecută crescuse cu 3% – cel mai mult din 2008 încoace.

După ce a atins un prag inferior de  $1,242/uncie după 4 octombrie, aurul şi-a consolidat preţul în ultimele 2 săptămâni printr-un sell-off. Cu o posibilă creştere de dobândă integrată deja în preţ, atenţia se îndreaptă acum spre alegeri. Înainte de sell-off-ul din obligaţiuni – acum în revenire – aurul nu a atras vânzări masive, întrucât era relativ similar cu creşterea inflaţiei, aşa încât creşterea reală de profit e aproape zero.

Credem că ce a fost mai rău pentru aur a trecut şi că vom vedea multe pârghii de sprijin pentru o revenire în 2017, printre care temerile legate de creşterea inflaţiei şi incertitudinea de pe piaţa de acţiuni. Nivelul cheie rămâne cel ridicat din iulie – o creştere peste acest nivel ar putea aduce posibilitatea atingerii preţului de $1,485/uncie în lunile ce vin.

OPEC – în curs de a da un… autogol

După ce a ţinut piaţa în echilibru prin intervenţii verbale, OPEC a promis acţiuni concrete la întâlnirea din 28 septembrie, din Alger. Detaliile acestei înţelegeri de a reduce producţia vor fi stabilite şi făcute publice la reuniunea OPEC de la 30 noiembrie. Asta ar oferi cartelului suficient timp pentru a determina cine şi cât taie din producţie.

La Congerul Mondial pe Energie din Istanbul, la 10 octombrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a indicat că ţara sa e pregătită să se alăture iniţiative OPEC de a reduce producţia, ori prin îngheţarea nivelului actual, ori prin reducere. Drept rezultat, preţul a sărit bine de $50/baril, ţintind chiar nivelul de $60.

Asta se întâmpla atunci… acum, la doar o lună după, petrolul înregistrează cea mai abruptă scădere din ultimele 10 luni, cu un sell-off de 16% faţă de nivelul din 10 octombrie, înlăturând, astfel, toată creşterea înregistrată de la summitul din Alger: acum se vorbeşte de un preţ care să sară peste $40/baril, nicidecum $60. Ce s-a schimbat?

Mai mulţi membri OPEC, inclusiv Iranul, Nigeria, Libia şi, mai nou, Irakul, vor să fie scutiţi de reducerea producţiei, în vreme ce Rusia a anunţat că, în cel mai bun caz, va menţine cota existentă de producţie.

Studiile de piaţă arată că OPEC se îndreaptă spre un record de producţie, cu Nigeria, Libia şi Iran crescându-şi cotele, în vreme ce Rusia a atins un record post-sovietic de producţie. Aceste date negative au primit “sprijin“ şi din partea SUA, care se “laudă“ cu cele mai mari stocuri de ţiţei.

Lichidarea rapidă a poziţiilor ţinute prea mult – long sau short – a fost sursa schimbărilor de preţ cu 20-25% în ultimii doi ani. În timp ce susţinerea verbală din partea Arabiei Saudite din august a ajutat piaţa să-şi revină cu aproximativ 22%, acum vedem exact reversul şi, fără o acţiune imediată asupra reducerii producţiei, ne vom uita din nou spre un preţ al petrolului de $40/baril.

Creşterea producţiei din Nigeria şi Libia şi prognozele referitoare la un “sezon plin“ din Marea Nordului au pus multă presiune pe spreadurile ţiţeiului Brent. Este sindromul unei pieţe suprasaturate. Spreadul pe şase luni între ianuarie şi iulie se tranzacţionează la $4/baril. Un asemenea spread permite profituri celor care închiriază petroliere: cumpără petrol, îl încarcă pe un superpetrolier închiriat pe 6 luni, apoi îl vând la un preţ forward cu 9% mai mare.

Acest recent sell-off vine după întâlnirea tehnică pe care OPEC a avut-o la Viena, unde producătorii non-OPEC nu au reuşit să ajungă la un consens privind reducerea producţiei. Rivalităţile dintre Arabia Saudită şi Iran au ieşit din nou la iveală, cu oficialii din Riyadh ameninţănd cu creşterea producţiei dacă Iranul nu o reduce.

Efectele benefice ale unei “îngheţări“ a producţiei rămân de văzut. Drumul preţului spre revenire devine tot mai delicat, odată ce OPEC nu reuşeşte să coopereze întru reducerea producţiei.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed