Toate articolele semnate de Andreea Rosca

Andreea Roşca: De ce un alt guvern condus de Emil Boc? Decizia preşedintelui Traian Băsescu de a-l desemna pe Emil Boc pentru postul de premier a creat o mare dezamăgire. S-au scris zeci de comentarii critice care au adus ca argumente faptul că premierul desemnat este o persoană slabă, că această nominalizare şi lista miniştrilor vor întări puterea unei clici fără niciun interes pentru România, că Emil Boc este soluţia forţată la care s-a ajuns din cauza rigiditaţii Partidului Naţional Liberal. Şi multe altele. Toate arată cantitatea foarte mare de aşteptare şi încredere care s-a acumulat după alegerile pentru Preşedinţie.

Andreea Roşca: Ce este de curăţat după această campanie Revolta, convingerile, simpatia, antipatia au trimis în cabinele de vot mai mulţi cetăţeni decât s-ar fi aşteptat sociologii care studiază astfel de fenomene. Pentru prima oară însă, economia a jucat un rol important în prezenţa la urne. Este un fel de exprimare colectivă a nemulţumirii faţă de cât de puţine lucruri s-au făcut anul acesta (într-o situaţie de criză gravă) pentru a ajuta economia să-şi revină.

Andreea Roşca: Prima victorie a României în politica europeană a fost acoperită de zgomotul electoral Dacian Cioloş a fost nominalizat pentru postul de comisar pentru Agricultură în viitoarea Comisie Europeană. Acesta este marele succes al săptămânii trecute. “Validarea” va veni în ianuarie, după audierile pentru noua Comisie în Parlamentul European.

Andreea Roşca: Un teren mic pentru un acord destul de mare Acordul semnat ieri între Mircea Geoană şi Crin Antonescu - între Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal - este o înţelegere pentru putere. Este o potenţială cale de acces către cea mai înaltă funcţie în stat. “Acordul pentru scoaterea României din criză” a fost însoţit de declaraţii legate de ţară, cetăţean, principii şi valori. Dar în cazul lui Mircea Geoană, ca şi al lui Traian Băsescu, dincolo de aceste frumoase cuvinte din discursurile publice stă puterea.

Andreea Rosca: Cum a câştigat Guvernul prin knockout în competiţia cu economia Să recapitulăm: în 2009, cel mai dur an din ultima jumătate de secol, Guvernul României nu a făcut absolut nimic pentru economie. Dimpotrivă. La începutul anului, absolut toate instituţiile - de la Preşedinţie la Palatul Victoria, Banca Naţională şi Prognoză - anunţau creştere economică. Deci nu avem nevoie să facem nimic, economia românească duduie de una singură. În acelaşi timp, restul Europei era ocupat cu propriile planuri - de salvare, nu de discurs public, este adevărat.

Andreea Roşca: Priorităţile candidaţilor la Preşedinţie Dacă am decide asupra a cinci priorităţi pentru România, care ar fi acelea? Salariile şi pensiile înghit astăzi două treimi din resursele bugetului, deci aceasta este o prioritate.

Andreea Roşca: Daţi câte cinci lei la fiecare, să ajungă la toată lumea... Fermierii au ieşit în stradă pentru a-şi cere banii de subvenţii. Aproape jumătate din numărul de farmacii ar putea fi închise, pentru că decontările cu statul român se fac la jumătate de an. Plăţile către companiile care au contracte cu autorităţile publice întârzie luni bune. Probabil că cineva ar trebui să construiască o campanie de avertizare publică în legătură cu ceea ce ar putea aduce lunile următoare. În niciun caz nu este vorba despre vreun dezastru, în orice caz toată lumea va supravieţui. Cu excepţia celor care nu vor putea rezista unor termene de plată de peste 180 de zile.

Andreea Roşca: Ghid de descifrare a promisiunilor de campanie Să nu ne facem iluzii, indiferent ce am auzi pe parcursul campaniei pentru alegerea preşedintelui. Oricât de multe promisiuni de bunăstare, ajutoare şi creşteri de salarii ar face oricare candidat - pentru că vor fi făcute multe - nu vor fi respectate în condiţiile României de azi. Nu pentru că cineva s-ar opune, ci pentru că, pur şi simplu, modelul de business după care funcţionează ţara azi nu are nicio şansă să îndeplinească promisiunile.

Zece bombe care stau să explodeze sub nasul nostru Scena publică este prizoniera discuţiilor politice despre legitimitatea desemnării lui Lucian Coritoru ca viitor premier, despre pretenţiile candidaţilor la fotoliul de preşedinte şi despre aspiraţiile şi interesele diverşilor oameni care profită de situaţie pentru a-şi face loc pe scenă. Asistăm la o uriaşă reaşezare a pieselor într-un joc de şah, la finalul căruia nu poate rămâne decât un singur rege pe tablă. Dar aceasta nu este, totuşi, cea mai importantă partidă decât pentru cei care o joacă. Cea mai importantă partidă este în altă parte, şi anume în economia reală. Mulţi ani de acum încolo vom plăti preţul greşelilor care se fac astăzi în acest joc, pentru că, în timpul în care se rostesc discursuri bine lustruite în piaţa publică, viaţa oamenilor e influenţată de cu totul alte lucruri.

Kenneth Rogoff, profesor de economie şi politici publice la Harvard: Criza financiară va fi urmată de o criză a datoriei Kenneth Rogoff, unul dintre cei mai influenţi economişti ai lumii, explică ieşirea din criza financiară prin explozia datoriei guvernelor. Într-o conversaţie cu Business Standard, Rogoff, fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, creionează scenariul următoarei crize - cea a datoriei.

Andreea Roşca: Economia şi discursul politic se află în lumi paralele Sâmbătă, 3 octombrie, preşedintele Traian Băsescu şi-a anunţat candidatura la Preşedinţie, la puţin timp după ce declara că România va reintra pe creştere economică în al doilea trimestru al anului viitor. Cu două zile mai devreme, sindicatele au anunţat o participare fără precedent la grevă, de peste 750.000 de angajaţi din diverse zone ale administraţiei publice. Vineri, toate agenţiile străine de ştiri au concluzionat că destrămarea coaliţiei pune un semn de întrebare asupra stabilităţii economice a ţării. Leul a căzut brusc, iar analiştii au tras concluzia că emisiunea de obligaţiuni a MFP programată pentru această lună ar avea puţine şanse de reuşită la un preţ decent.

Andreea Roşca: Cine este Business Standard pe care îl citiţi chiar acum În ultimul an, economia mondială şi, implicit, România au parcurs un drum de transformare fundamentală a unor întregi sectoare. Legăturile, câteodată nevăzute, între economia globală şi pieţele româneşti, dar şi destrămarea unor mituri în legătură cu diverse pieţe au mărit apetitul pentru informaţie economică. Nu numai că mai multă lume consumă astfel de informaţie, dar ea circulă şi se răspândeşte astăzi mult mai rapid. Într-o lume în care specialiştii s‑au înşelat grav, încrederea este un ingredient important, care face diferenţa între diversele surse de informaţie.

Salarizarea unică şi asumarea răspunderii, o surpriză anunţată acum cinci luni În luna martie a acestui an, liderii sindicatelor din România au avut o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. Subiectul a fost legat de condiţiile în care urma să se încheie acordul cu Guvernul de la Bucureşti. Lista de urgenţe, aşa cum a reieşit chiar din declaraţiile sindicaliştilor, a fost simplă: legea salarizării unice, limitarea sporurilor, controlul cheltuielilor cu salariile în zona publică.

Andreea Roşca - Bugetul: un model de business sub asaltul realităţii Rectificarea de buget de sâmbătă n-ar fi trebuit să fie o surpriză pentru nimeni. Ecuaţia este simplă: ceea ce câştigăm nu e suficient pentru a acoperi ceea ce cheltuim. La nivel micro, este probabil că fiecare familie din România a trecut prin acest proces în care a evaluat impactul crizei, a văzut ce venituri are, a calculat cât poate cheltui în noile condiţii şi, în consecinţă, a luat măsuri. Companiile au început să-şi reaşeze strategiile acum mult mai mult timp, lucru care le-a şi creat imensa cantitate de frustrare în faţa unei administraţii total imobile şi opace.

Andreea Roșca: O naţiune condusă de nevoia de a da bine Acesta nu este un editorial despre economie. Nu este nici măcar despre politică. Pe parcursul unei săptămâni obişnuite se produc câteva sute de ştiri economice. Multe dintre ele sunt bazate pe declaraţii de intenţie care nu devin niciodată fapte. Politicienii au pretenţia că vor rămâne în istorie în funcţie de monitorizările care contabilizează numărul de apariţii. Este de ajuns o singură iniţiativă pentu a produce câteva zeci de reacţii, majoritatea pentru a explica de ce nu e indicat sau de ce nu se poate ca lucrurile să fie într-un anumit fel.

Andreea Roşca: Listă scurtă cu industriile care se pregătesc să dea veşti proaste Zeci de mii de oameni şi-au pierdut slujbele de la începutul acestui an. Industrii întregi pierd comenzi, pieţe şi clienţi. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, afirma de curând că, în acest context dificil, există şi o veste bună: productivitatea pare să crească mai repede decât veniturile angajaţilor. Dacă, pe ansamblul cifrelor statistice, vestea este bună, economia, privită la nivel mai mic, are încă mulţi nori negri la orizont. La fel cum, în unele domenii, companiile şi-au făcut temele şi ar putea trece prin ape mai calme până la finele anului.

Ziua în care realitatea a fost expusă în piaţa publică Pentru orice lucru de pe această lume vine un moment al adevărului. Cu cât este mai mult amânat, cu atât sunt mai dramatice rezultatele. Cu cât este mai mare cantitatea de lucruri ascunse sau neterminate, cu atât este mai puternic cutremurul care le scoate la iveală. Din nefericire, gunoiul nu dispare doar pentru că nu ne uităm la el sau pentru că ne prefacem că nu este acolo. Şapte luni de criză economică sunt de ajuns pentru a scoate la iveală toate adevărurile grave.

Guvernul împarte cărţile, după ce a intrat în joc cu forţa Creşterea economiei din ultimii opt ani a avut în inima ei un motor bazat pe iniţiativă privată. Acele vremuri au trecut. Din anul 2000 până în 2008, tot ceea ce a avut Guvernul de făcut a fost să se dea la o parte din calea creşterii şi să creeze câteva mecanisme simple, care să amplifice efectele.

De ce va fi acest trimestru cel mai prost din an În perioada decisivă a anului, România intră cu date care îi pot face invidioşi pe cei mai pesimişti analişti. Un Guvern dezbinat, care bifează punctele îndeplinite într-un plan ce nu a produs cine ştie ce efecte vizibile. Ca şi cum importantă ar fi lista de măsuri, şi nu efectele lor concrete. Un Guvern ai cărui miniştri se contrazic acum nu numai în privat, dar şi în declaraţiile publice şi, culmea, chiar dacă vin din acelaşi partid.

“Prima Casa” are cativa pereti strambi Programul “Prima Casa” tinde sa devina capul de afis al discutiilor legate de economia Romaniei. E drept, cifrele sunt importante: 100 milioane de euro garantii ce pot genera un miliard de euro in credite bancare si peste un miliard de euro tranzactii pe piata imobiliara; 16.000 de locuinte care ar insemna relansarea creditarii, a constructiilor si a pietei imobiliare.

Competitia pentru seducerea si cucerirea antreprenorilor Ani la rand, firmele mici si antreprenorii nu au fost decat niste cifre in statisticile guvernamentale. Cat la suta din totalul firmelor, cat la suta din Produsul Intern Brut, cat la suta din forta de munca... Criza economica a trezit brusc, in toata lumea, constiinta faptului ca aceste companii mici chiar exista in realitate, ca sunt entitati reale care traiesc, se zbat, pun in miscare niste mecanisme, platesc taxe; cu alte cuvinte, sunt organisme vii, nu doar niste serii statistice in niste buletine lunare.