„În anul de maxim 2008, raportul a fost de 4,5 la 1 între activele imobiliare și activele financiare nete iar în prezent a ajuns sub 2 la 1 pe fondul a doi factori a căror dinamică s-a menținut în ultimii cinci ani. Pe de o parte reducerea prețului activelor imobiliare deținute de populație, pe de altă parte creșterea activelor financiare nete. Averea netă a populației s-a redus, însă, față de 2007, nivelul de maxim, pentru că reducerea prețurilor activelor imobiliare a fost mai puternică decât creșterea activelor financiare nete. Acum, averea netă a populației este de cinci ori mai mare decât venitul anual disponibil”, a explicat viceguvernatorul BNR.

În privința gradului de îndatorare a populației, oficialul BNR a precizat că, per total, acesta este unul din cele mai reduse din Europa, dar România are mult mai multe gospodării supraîndatorate. „Pe de o parte, avem una dintre cele mai mici ponderi dintre țările europene în ceea ce privește datoria populației în venitul anual brut disponibil, pe de altă parte, avem o pondere semnificativă, una dintre ponderile mari, în ce privește gospodăriile supraîndatorate, în totalul gospodăriilor, adică acelea care înregistrează dificultăți la plata datoriilor curente. Asta arată că, deși pe ansamblu gradul de îndatorare nu este foarte ridicat, există un număr important de gospodării care au într-adevăr un grad ridicat de îndatorare și care înregistrează au dificultăți la plata datoriilor curente. De aceea și eventualele politici luate în acest sens trebuie să fie diferențiate, pentru că situația este diferențiată”, a explicat Liviu Voinea.

Oficialul BNR a subliniat, însă, că îndatorarea populației este numai unul dintre segmentele la care se uită BNR în efortul său de asigurare a stabilității financiare, altele fiind legate de capacitatea sistemului bancar de a rezista în condițiile unor șocuri importante, dar și de modul în care se prezintă economia reală.