“Efectul angajărilor curente asupra deficitelor viitoare va fi unul covârșitor, mai ales dacă se menține trendul actual al politicilor fiscal-bugetare, anume „Jos taxele, sus cheltuielile!”, trend care oricum subminează, prin el însuși, poziția finanțelor publice”, a afirmat Marinescu, într-o analiză postată pe blogul său.
Creditele de angajament sunt sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, adică efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare. În consecință, cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plățile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut.
“Tocmai aceasta este problema bugetului 2017, anume un volum record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare. Odată umflat în prezent, acest „buget paralel” va ține pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor”, a explicat consilierul prezidenţial.
Asfel, bugetul general consolidat pentru 2017 prevede credite de angajament de 53,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai mult de o treime din mărimea bugetului de stat si sume de 3,5 ori mai mari ca in 2016. Din acestea, 36,5 miliarde lei sunt credite de angajament destinate Ministerului Dezvoltării Regionale – 31 miliarde lei fiind prevăzute în contul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Potrivit datelor Guvernului, la Ministerul Agriculturii sunt prevăzute alte 10 miliarde lei, la Transporturi – 4,9 miliarde lei, iar la Sănătate – 3,9 miliarde lei.
“Însă dincolo de problema deficitului, sau mai degrabă în virtutea acesteia, intervine problema capacității de plată a bugetelor locale. În cazurile în care firmele furnizoare vor fi plătite cu întârziere, iar lucrările se sistează, ar putea apărea blocaje economice însemnate, inclusiv decapitalizarea firmelor respective”, a mai precizat Cosmin Marinescu.
Ipotecarea viitorului
Prin credite de angajament, practic ordonatorii de credite pot angaja cheltuieli anul acesta, fără să existe surse de finanţare, costurile urmând să fie decontate în anii următori. Aşa cum “România liberă” a mai scris despre acest subiect, în esenţă creditele de angajament sunt „o formă de ipotecare a viitorului în favoarea prezentului“, conform analistului Ioan Radu Zilişteanu. Potrivit acestuia, „deficitul acesta bugetar mascat se vede pe următoarele exerciţii bugetare, din anii următori. Nu îl înregistrezi în exerciţiul bugetar curent. La finalul anului 2017, noul buget pe 2018 va include ca deficit bugetar creditele asumate deja, dintre creditele acestea de angajament. Este o rostogolire a deficitului bugetar“.
