Un telefon vibrează pe o masă dintr‑o cafenea bucureşteană. O mână îl ridică tacticos. Apasă cu degetul arătător ecranul mare al telefonului, trage uşor o linie de la stânga la dreapta, apasă apoi o pictogramă şi rămâne cu privirea aţintită asupra lui timp de câteva zeci de secunde. Nu se întâmplă nimic, nici o mişcare, nici o expresie facială care să‑ţi dea de înţeles ce se petrece. Într‑o secundă calmul dispare şi, din două mişcări rapide, aceeaşi mână pune telefonul în stand‑by şi‑l aşază nervos pe masă. „Nu se poate să aştept atât ca să descarc nişte e‑mailuri cu ataşamente“, se plânge Andreea Hargovschi. Pune accent pe „atât“ ca şi cum ar fi trecut câteva minute până procesul de descărcare a mesajelor de pe server în telefon s‑a încheiat.
„Roamingul în România cu un număr din State (Statele Unite ale Americii – n.a.) este foarte scump, aş vrea măcar să se mişte mai repede Internetul“, mai adaugă nervoasă tânăra de 29 de ani. După un moment de linişte se ceartă singură că a devenit prea pretenţioasă. Şi‑a cumpărat de curând smartphone‑ul pe care‑l are şi, în Statele Unite, foloseşte o reţea 4G care oferă o viteza de descărcare ce variază între 50 şi 100 Mbps (în realitate, conform mai multor teste efectuate de laboratoare de specialitate, viteza reală este – în medie – de 20 Mbps).
La noi, operatorii oferă, acum, în marile oraşe, viteze maxime de 21,6 Mbps sau de 43,2 Mbps (viteze declarate maxime). „Oricum, Internetul pe mobil în România este mai rapid ca în multe alte ţări“, este de părere tânăra. Cu toate acestea, vitezele reale sunt ceva mai mici şi acest lucru ţine de numărul tot mai mare de utilizatori şi de încărcarea benzilor în anumite puncte din oraş – mai ales în centru, unde peste tot vezi oameni cu telefoanele mobile în mână, navigând pe Internet, citind e‑mailuri sau încărcând poze pe Facebook. Pentru a rezolva această problemă, operatorii investesc sute de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii.
VITEZE MARI ÎN RITM ACCELERAT. Operatorii de telefonie mobilă au investit masiv în ultimii ani în dezvoltarea reţelelor proprii şi s‑au concentrat în special pe creşterea calităţii serviciilor de Internet. Pe 15 octombrie 2004, Orange România lansa o nouă tehnologie – EDGE – pentru a oferi utilizatorilor o viteză de până la trei ori mai mare la navigarea prin Internet decât prin GPRS (53,6 Kbps), şi anume 210–215 Kbps. Vitezele acestea erau valabile inclusiv pentru cardurile de date, acele dispozitive mari şi destul de scumpe care au precedat noile modemuri micuţe USB şi portul pentru cartela SIM încorporat în laptop.
La un moment dat, operatorii au început să investească masiv în creşterea vitezelor pentru a crea o ofertă mai atractivă pentru Internet în bandă largă pe calculator. Vodafone România a lansat Internet mobil în bandă largă la viteze de 3,6 Mbps în februarie 2007, urmat de Orange România în toamna aceluiaşi an. Cosmote România a mai avut de aşteptat, deoarece la cumpărarea Cosmorom de la statul român operatorul nu deţinea o licenţă 3G, licenţă obţinută abia în 2008, când Cosmote a achiziţionat Zapp. Zapp a fost şi primul operator care a dezvoltat o reţea de 21,6 Mbps, lansată în septembrie 2009, fiind primul operator care a oferit o astfel de viteză.
Acum, toţi operatorii de telefonie mobilă au viteze pentru Internetul pe mobil care ajung la 7,2 Mbps. Viteza nu este neapărat limitată de operatori, cât de terminalele mobile existente pe piaţă. În cazul smartphone‑urilor, majoritatea terminalelor permiţând un trafic la o viteză de maximum 7,2 Mbps. În cazul navigării de pe laptop sau desktop – prin intermediul unui modem USB – vitezele sunt mult mai mari, ajungând la 43,5 Mbps.
AMEŢITOARELE VITEZE 4G. Reţelele de date de fibră optică ale operatorilor de Internet prin cablu oferă acum viteze de până la 100 Mbps. Începând din 2013 utilizatorii români ar putea beneficia de aceeaşi viteză şi prin tehnologia 4G, o tehnologie care permite creşterea capacităţii de şi viteză reţelelor wireless putând oferi viteze de download cuprinse între 100 Mbps şi 1 Gbps (conform caracteristicilor teoretice).
„Analizăm în prezent oportunităţile oferite de această tehnologie – 4G“, a declarat pentru MONEY EXPRESS Panos Makris, directorul comercial al Cosmote România. Întrebat dacă poate oferi o dată estimativă pentru lansarea comercială a unor servicii de Internet prin tehnologia 4G, Makris a evitat răspunsul direct, spunând că „vom comunica noutăţile tehnologice, dacă şi când va fi cazul“. Deşi oficialul operatorului deţinut de grecii de la OTE nu a dat publicităţii nimic despre dezvoltarea reţelei sale, este de aşteptat ca operatorul să treacă de la 3G la HSPA+ şi 4G (LTE). Printr‑un comunicat de presă, compania chineză ZTE anunţa în februarie că a obţinut un contract pentru a dezvolta o reţea care să permită Cosmote trecerea de la reţeaua GPRS/3G la HSPA+ şi LTE. Nu mai este nici un secret că cei de la Cosmote sunt discreţi şi că cele mai multe informaţii se află de la terţe surse, însă investiţiile pe partea dezvoltării reţelelor de Internet în bandă largă sunt punctul în care Cosmote poate câştiga un segment important din piaţă, în condiţiile în care Vodafone România oferă momentan o viteză de maxim 21,6 Mbps, iar Orange România acoperă doar cinci oraşe cu 43,6 Mbps şi 16 oraşe cu 21,6 Mbps. Referitor la sumele pe care Cosmote le investeşte în dezvoltarea reţelei sale, oficialii companiei nu au dat nici un detaliu, oferind doar explicaţia că „toate progresele şi iniţiativele vor fi orientate către client“. Citeşte articolul
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
