În Italia, agenda de reforme constituționale propuse de actuala guvernare este una complexă și plină de detalii. Însă, acestea au ca scop îndepărtarea legislativului italian de un sistem bicameral perfect, în care puterea senatorilor și a deputaților este aproximativ egală. Premierul Matteo Renzi a argumentat că o asemenea schimbare este necesară pentru a putea să-și ducă la capăt planul de relansare a economiei italiene.

Propunerile sunt extrem de controversate, iar dezbaterile aprinse au divizat în ultimele luni scena politică italiană. Aceste propuneri vor amenda o constituție redactată în 1947, la scurt timp după căderea regimului fascist al lui Benito Mussolini.

Între timp, o parte din alegătorii italieni se tem că schimbările constituționale vor concentra mai multă putere politică în mâinile executivului, iar oponenții politici nu s-au sfiit să-l numească autoritar sau dictator pe Matteo Renzi.

În luna aprilie, actualul executiv nu a reușit să obțină majoritatea parlamentară de două treimi, necesară pentru ca agenda reformelor constituționale să fie implementată fără plebiscit. De asemenea, sondajele de opinie sugerează că premierul întâmpină mari dificultăți în încercarea de a-i convinge pe italieni să voteze pentru reformele propuse, care ar reduce drastic numărul senatorilor și ar da mai multă putere guvernatorilor locali.

Ultimele sondaje publicate în urmă cu două săptămâni indicau un avans de șapte puncte procentuale pentru tabăra ”NU”. Între timp, casele de pariuri indică de asemenea o victorie pentru cei care se declară împotriva reformelor constituționale propuse de Matteo Renzi.

Premierul Renzi își pune speranțele în cei patru milioane de alegători italieni din diasporă, care vor putea să voteze prin corespondență. Însă, opozanții politici au amenințat că vor lansa o campanie pentru anularea voturilor prin corespondență, dacă acestea schimbă balanța în favoarea taberei ”DA”.

A treia cea mai mare economie din zona euro ar putea să fie zguduită de un blocaj politic și de turbulențe economice majore, dacă alegătorii italieni votează împotriva reformelor constituționale și forțează demisia premierului Matteo Renzi, care rămâne un aliat cheie al Angelei Merkel și un lider dedicat proiectului european după Brexit.

Renzi a dus în ultimele zile cea mai grea luptă din întreaga sa carieră politică, în încercarea de a convinge publicul italian să voteze pentru reformele constituționale, atacate intens de populiștii de la Mișcarea ”Cinci Stele”.

În mare, italienii sunt chemați la urne pentru a decide dacă vor să concentreze mai multă putere politică în mâinile executivului sau dacă resping reformele constituționale pentru a păstra procesul democratic de control.

Premierul Matteo Renzi a promis că se va retrage de la conducerea executivului dacă alegătorii italieni resping reformele constituționale. În acest sens, plebiscitul reprezintă un vot de încredere pentru actuala guvernare, care a eșuat până în acest moment în încercarea de relansare a economiei italiene.

Riscurile acestui referendum sunt ridicate, întrucât respingerea reformelor constituționale ar putea să genereze un blocaj politic și să aducă formațiunile populiste și eurosceptice mai aproape de putere.

”Este începutul unei săptămâni decisive pentru viitorul Italiei. În șase zile vom descoperi dacă putem în sfârșit să avem un viitor mai puternic și mai simplu. Lupta este deschisă și avem în continuare mulți alegători indeciși”, a declarat luni premierul Renzi.

Prim-ministrul italian susține că agenda de reforme constituționale îi va da mai multă putere de decizie și va pune bazele unei guvernări stabile, într-o țară care a schimbat 63 de executive și 27 de prim-miniștri de la căderea dictaturii lui Benito Mussolini. În Italia, deciziile politice importante ajung deseori să se blocheze în încurcături birocratice.

Renzi duce o luptă extrem de grea în încercarea de a-i convinge pe italieni să voteze pentru reformele constituționale, fiind practic unul dintre singurii lideri politici relevanți din tabăra ”DA”. Unii analiști susțin că premierul ar putea să supraviețuiască politic chiar și în ciuda unui eșec, deși a promis că se va retrage de la conducerea Guvernului.„

Eșecul referendumului italian ar putea să fie interpretat drept un nou protest al electoratului occidental împotriva sistemului politic tradițional, după votul pentru Brexit și victoria lui Donald Trump.

Nu este clar cine îi va urma premierului italian în cazul respingerii reformelor constituționale, iar această incertitudine provoacă panică pe burse. Potrivit celor mai dramatice predicții ale analiștilor, blocajul politic ar putea să ducă eventual la ridicarea unui executiv al Mișcării ”Cinci Stele” (M5S), care și-ar promova platforma eurosceptică și ar genera o nouă criză europeană după Brexit.

Totuși, scenariul principal indică faptul că formațiunile italiene tradiționale vor pune baza unei coaliții pentru a exclude de la guvernare M5S. Un asemenea executiv ar întâmpina noi obstacole și nu ar reuși să găsească soluții pentru probleme omniprezente, precum corupția și lenta creștere economică.

În Austria, extremistul Norbert Hofer a pierdut la limită primele alegeri prezidențiale din luna mai, după ce a reușit să obțină doar 49,65% dintre sufragii prin comparație cu cele 50,35% de voturi adunate de independentul Alexander Van der Bellen. Atunci, executivele europene au respirat ușurate, însă magistrații supremi au decis să anuleze rezultatele scrutinului prezidențial ca urmare a descoperirii mai multor nereguli în ceea ce privește numărarea voturilor prin corespondență.

Însă, ultimele șapte luni s-au dovedit favorabile pentru politicienii populiști din întreaga lume, după votul pentru ieșirea Marii Britanii din UE și victoria înregistrată de republicanul Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA.

Sondajele indică o cursă electorală extrem de strânsă, iar voturile prin corespondență s-ar putea să se dovedească cruciale pentru a determina numele următorului președinte al Austriei. Asta înseamnă că rezultatele finale ar putea să fie anunțate abia marți, iar primele exit poll-uri sunt așteptate la scurt timp după închiderea urnelor, la ora locală 17.00 (18.00 ora României).

Analiștii politici nu știu dacă referendumul pentru Brexit și victoria republicanului Donald Trump vor influența alegerile din Austria. Însă, alegătorii austrieci se plâng de aceleași clivaje – ”gulerele albastre” l-au susținut în special pe Hofer, al cărui rival este un elitistul Alexander Van der Bellen, un fost lider al Verzilor.

Independentul Alexander Van der Bellen (72 de ani) a vorbit adeseori despre Brexit în timpul campaniei prezidențiale, susținând că extremistul Hofer vrea să organizeze un ”Oexit”, care ar amenința locurile de muncă ale muncitorilor din Austria. Țara alpină este puternic dependentă de schimburile comerciale din interiorul UE.