Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni, într-o şedinţă specială, scăderea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadenţe reziduale sub doi ani de la 30% la 25%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009.
Astfel, "în data de 16 noiembrie 2009, CA al BNR s-a întrunit într-o şedinţă specială pentru a analiza implicaţiile bugetare, monetare şi financiare ale decalării calendarului împrumuturilor externe prevăzut pentru trimestrul IV al acestui an, în cadrul aranjamentului multilateral încheiat de România cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale", se precizează într-un comunicat publicat luni de banca centrală.
Oficiali ai BNR au confirmat, pentru NewsIn, că suma care ar urma să fie astfel eliberată în piaţă este de peste un miliard de euro.
"În contextul amânării intrărilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pieţei interne a necesarului de finanţare a sectorului guvernamental în ultima parte a anului curent concomitent cu păstrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea condiţiilor de finanţare din sistemul bancar autohton", îşi motivează banca centrală decizia.
Totodată, decizia CA se înscrie în procesul de aliniere graduală a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii din România la standardele Băncii Centrale Europene, respectiv de scădere către nivelul din zona euro, situat în prezent la 2%.
Pe 6 noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 793,8 milioane euro de pe piaţa internă printr-o emisiune de titluri de stat cu cupon în valută cu maturitate de 3 ani, sumă ce acoperă jumătatea din tranşa a treia de la FMI, ce trebuia să intre în decembrie şi să finanţeze deficitul bugetar pe 2009.
Este a doua licitaţie de titluri în valută din acest an, după ce, pe 14 august, Finanţele au plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, cu 49% peste nivelul anunţat iniţial, rata dobânzii fiind tot de 5,25% pe an.
Pe de altă parte, în iulie, MFP a împrumutat aproximativ un miliard euro de la băncile din România, printr-un aranjament de tip "club loan", pentru finanţarea deficitului bugetar.
Fondul Monetar Internaţional a amânat acordarea celei de-a treia tranşe din împrumutul de 12,95 miliarde euro acordat României. Totodată, Comisia Europeană a amânat acordarea celei de-a doua tranşe, de 1 miliard euro, din împrumutul de circa 5 miliarde euro, pe o perioadă de doi ani.
FMI a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde euro. A treia tranşă, de 1,5 miliarde euro, era programată iniţial pentru jumătatea lunii decembrie.
Potrivit calendarului anunţat anterior, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 ianuarie 2010.
Pentru a fi mai aproape de tine, MONEY.ro a eliminat obligativitatea înregistrării pe site pentru comentarii. De acum îţi poţi exprima opiniile pe portalul MONEY.ro mult mai uşor. Comenteaza şi tu!
Update 18:39Scăderea ratei rezervelor în valute a apreciat leul la 4,2920 lei/euro, pe piaţa interbancară
Leul s-a apreciat pe piaţa interbancară de la 4,2980 la 4,2920 lei/euro, cel mai scăzut nivel din ultima săptămână, după decizia surpriză a Băncii Naţionale a României (BNR) de a diminua rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută de la 30% la 25%.
"Leul s-a apreciat de la 4,2980 la 4,2920 lei/euro sub efectul deciziei BNR, dar cursul a reînceput ulterior să dea semne de depreciere, din cauza instabilităţii politice", a declarat, pentru NewsIn, dealerul Băncii Comerciale Române Narcis Noaghea.
Astfel, leul a avut tendinţa să se aprecieze în primele tranzacţii, dar a fost cotat aproape toată ziua între 4,2980 şi 4,30 lei/euro. După anuţul BNR, moneda naţională a câştigat teren până la 4,2920 lei/euro, după care s-a depreciat treptat la 4,2980 lei/euro.
Consiliul de administraţie al băncii centrale a decis luni, într-o şedinţă surpriză, să coboare rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută cu scadenţa reziduală mai mică de doi ani ale băncilor de la 30% la 25%, argumentând decizia prin "amânarea intrărilor programate de fonduri externe", respectiv a celor de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE). (NewsIn)
Update 17:31BNR: Avem nevoie de 5 mld. euro până la sfârşitul anului
BNR a realizat că sunt a realizat că sunt necesari 5 miliarde de euro până la sfârşitul anului, în lipsa banilor de la FMI, a spus, la The Money Channel, Nicolae Chideşciuc, economistul şef al ING Bank.
“Poate se pune problema de ce BNR nu a redus atunci, pentru BNR nu era atunci foarte evident că nu vom primi banii de la FMI. BNR a spus ca necesari ar fi de 5 miliarde euro pâna la sfârşitul anului, această sumă era foarte mare, imposibil de realizat până la sfârşitul anului, fără reducerea rezervelor minime”, a spus Chideşciuc.
Update 17:19Baltazar: Banii sunt cu dedicaţie pentru Finanţe. Nu vor ajunge în creditare
“Este foarte important. Elibereaza peste 1,4 miliarde de euro pe care-i remunera cu un procent. Banii pot fi plasaţi la stat cu 5%. Cred că ar fi foarte bine ca o presiune asupra băncilor să fie exercitată. Banii ăştia sunt cu dedicaţie. Nu cred că se va filtra o parte din ei către creditare. Însă marea problemă din piaţă nu este lipsa de ofertă, ci lipsa de cerere a pieţei”, a spus la Money Channel, bancherul Bogdan Baltazar.
Update 17:19Dumitru, Raiffeisen: Reducerea RMO denotă siguranţa BNR că banii FMI vor veni la anul
Reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) nu este o decizie surprinzătoare, nu s-a luat în sedinţa precedentă a BNR şi s-a luat acum, pentru că a devenit foarte clar că România nu va primi banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nici de la Uniunea Europeană (UE), până la sfârşitul anului, a spus, la The Money Channel, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.
„Ne aşteptam la reducerea RMO în valută în şedinţa recentă, am fost surprins ca nu s-a luat atunci, probabil că pentru BNR este foarte clar că banii de la CE şi de la FMI nu vin curând şi asta necesită o decizie în concordanţă cu noua situaţie a finanţării. Comunicatul este clar, dar dacă ne gandim la alternative, nu sunt viabile, în condiţiile în care lichiditatea este excedentară, nu poate merge decât în plasamente pe piaţa locală”, a spus Dumitru.
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
Taguri:
banca centrala,
Banca Naţională a României,
BNR,
Chidesciuc,
curs BNR,
curs euro leu,
curs vaultar,
dolari,
ING,
rezerve minim,
valuta
Vot: 0,0 din 0 voturi