Publicat: 03 nov 2009, 11:12
BNR se aşteaptă pe termen scurt la apariţia unor presiuni inflaţioniste, ca urmare a creşterii accizelor din ianuarie, a decuplării dobânzilor din piaţă de dobânda cheie şi a anticipaţiilor nefavorabile induse de "climatul politic volatil", argumente care impun o politică monetară prudentă.
"Pe termen scurt, se prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale accizelor începând cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de menţinere a ecartului dintre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară, precum şi impactul nefavorabil asupra anticipaţiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil", se spune în comunicatul detaliat al Băncii Naţionale a României (BNR) privind deciziile de politică monetară.
În aceste condiţii, banca centrală pune din nou accentul asupra politicii monetare bazate pe prudenţialitate, pentru a menţine perspectivele "de revenire a ratei inflaţiei în apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu", precum şi pentru a "ancora" anticipaţiile inflaţioniste.
Accizele pe 2010 se vor calcula la cursul de schimb anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) pe 1 octombrie, respectiv 4,2688 lei/euro, mai mare cu 14,2% faţă de cursul din urmă cu un an, de 3,7364 lei/euro, folosit la calculul accizelor aferente acestui an.
De asemenea, dobânzile din piaţa monetară interbancară s-au decuplat în ultimul timp de rata de politică monetară, de 8%, bâncile împrumutându-se între ele la dobânzi de peste 10% pe an.
În acelaşi timp, BNR subliniază nevoia de a echilibrare rapidă a mix-ului de politici macroeconomice şi implementarea "fermă", în sensul respectării acordului de finanţare externă.
"Pentru asigurarea sustenabilităţii acestui proces (dezinflaţionist, n.r.) şi crearea unor perspective de realnsare durabilă a creşterii economice este necesară încadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă", mai arat comunicatul.
Astfel, atât atingerea obiectivului de inflaţie, cât şi refacerea încrederii investitorilor, ce ajută la finanţarea economiei şi la reluarea creşterii economice, "reclamă implementarea fermă a mix-ului de politici macroeconomice, precum şi a reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanţare externă".
Întârziere în consolidarea procesului de dezinflaţie
Pe de altă parte, banca centrală subliniază că procesul dezinflaţionist s-a consolidat "cu o anumită întârziere", chiar şi în condiţii de recesiune.
"Consiliul de Administraţie al BNR reiterează că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare", mai arată comunicatul.
BNR a anunţat, marţi, ţinta se inflaţie stabilită pentru 2011, de 3% plus sau minus un punct procentual (2-4%), de care poate depinde şi adoptarea monedei unice europene în ianuarie 2015, conform calendarului de convergenţă anunţat de autorităţi.
Intrarea în zona euro presupune reducerea inflaţiei, marea problemă a României de după 1989, până la niveluri apropiate de media celor mai performante trei ţări din zona euro. Banca centrală a precizat, în comunicatul de presă, că ţinta asumată pentru 2011 va fi discutată cu guvernul.
Ţinta de inflaţie anunţată pentru 2011 este în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de cea asumată pentru anul viitor, de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%).
Banca centrală a adoptat ţintirea inflaţiei ca strategie de politică monetară în 2005 şi de atunci şi-a atins obiectivul doar o singură dată, în 2006. Pentru acest an, BNR estimează că îşi va atinge ţinta, fixată la 3,5% plus/minus un punct procentual (2,5-4,5%), ultima sa prognoză indicând un nivel al inflaţiei de final de an de 4,3%.
În septembrie, rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,94%, nivel minim din iulie 2007, însă era cel mai ridicat nivel din UE. (NewsIn)
Menţinerea dobânzilor din piaţa monetară la niveluri cu mult peste dobânda de politică monetară, de 8%, este determinată de nevoia "substanţială" de finanţare a deficitului bugetar în ultimul trimestru al acestui an, arată BNR în comunicatul detaliat privind deciziile de politică monetară.
"Ecartul dintre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară s-a majorat în contextul accentuării impactului asupra pieţei monetare indus de nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent", se spune în comunicat.
Diferenţa mare dintre dobânzile din piaţă şi dobânda cheie afişată de Banca Naţională a României (BNR) pune, în acelaşi timp, presiune şi pe inflaţie, ceea ce determină banca centrală să urmeze o politică bazată pe prudenţialitate.
Dobânzile din piaţa monetară interbancară s-au decuplat în ultimul timp de rata de politică monetară, de 8%, bâncile împrumutându-se între ele la dobânzi de peste 10% pe an.
Marţi, BNR a afişat un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 10,09% pe an, în uşoară creştere faţă de cel din şedinţa anterioară, de 10,02% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR) dobânda a urcat la 10,59% pe an, de la nivelul de luni, de 10,52% pe an.
"Conduita politicii monetare a continuat să fie prudentă, ajustările succesive anterioare ale ratei dobânzii de politică monetară şi gestiunea atentă a lichidităţii urmând asigurarea unor condiţii monetare în sens larg adecvate în vederea consolidării convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi a revitalizării sustenabile a procesului de creditare în întreaga economie naţională", mai arată banca centrală.
În acelaşi timp, dobânzile la care se împrumută statul se menţin în jur de 10% pe an, în ciuda încercărilor Finanţelor de a le coborî, prin respingerea unor licitaţii. La ultima licitaţie organizată pe 2 noiembrie, Ministerul Finanţelor Publice a vândut titluri de stat cu maturitate la şase luni de 815,35 milioane lei (189,4 milioane euro), cu 32% sub valoarea anunţată, la un randament mediu anual de 10%, peste cel de la licitaţia anterioară.
MFP şi-a propus să atragă în luna noiembrie 6 miliarde lei prin certificate de trezorerie cu discont la 6 şi 12 luni şi prin obligaţiuni de tip benchmark pe 3 şi 5 ani, cu 137% mai mult decât a atras în octombrie.
În primele zece luni din acest an, Finanţele au emis titluri de stat de 58 miliarde lei (circa 13,7 miliarde euro), ceea ce reprezintă de peste patru ori mai mult decât în întregul an 2008.
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns după primele nouă luni ale acestui an la 25,56 miliarde lei, echivalent cu 5,14% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru 2009, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.
Autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au agreat, după misiunea de evaluare a Fondului din august, o nouă ţintă de deficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din produsul intern brut (36,5 miliarde lei), la o contracţie economică de 8,5% pentru acest an şi o valoare a PIB de 497,3 miliarde lei. (NewsIn)
Decizia BNR a apreciat nesemnificativ leul faţă de moneda unică europeană care s-a menţinut peste pragul de 4,3, iar faţă de dolar moneda naţională s-a depreciat. Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională anunţat pentru marţi este de 4,3017 lei/euro şi 2,9376 lei/dolar.
Cursul de referinţă pentru luni a fost de 4,3047 lei/euro şi 2,9152 lei/dolar.
Banca Naţională a României (BNR) a stabilit ca ţintă de inflaţie pentru 2011 nivelul de 3%, plus sau minus un punct procentual (2-4%), urmând ca banca centrală să poarte discuţii cu guvernul în legătură cu asumare ţintei, a anunţat marţi BNR.
© 2010 MONEY.RO – Marcă a Radio TV Global Network. Toate drepturile rezervate
Vot: 0,0 din 0 voturi