Comunicatul vine în contexul în care, în aceste zile, în Camera Deputaţilor se află în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea OUG 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012.
„Totodată, începând cu 1 aprilie 2017, România a liberalizat preţul de achiziţie al gazelor din producţie internă, în relaţia între producător şi furnizori. Până în 2021 liberalizarea va viza şi preţul gazului pentru consumatorii casnici. În acest context, în apărarea intereselor consumatorilor dar şi ale salariaţilor din sectorul energetic, am început monitorizarea impactului creat de procesul de liberalizare având în vedere şi modul în care autorităţile publice au pregătit acest proces”, se arată în comunicatul BNS.
Din punctul de vedere al sindicatelor, acest proces trebuia precedat de pregătirea condiţiilor pentru a asigura crearea unui mediu competitiv, transparent şi echitabil, atât pentru operatorii din această piaţă, cât şi pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili.
„OUG 64/2016 a reprezentat un pas în acest sens, însă insuficient. Propunerile de modificare a OUG 64/2016, iniţiate de membrii Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor considerăm că vor putea contribui la transparentizarea şi maturizarea pieţei energiei. Ca urmare, solicităm tuturor partidelor parlamentare să susţină aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea OUG 64/2016, cu propunerile de modificare şi completare aprobate de Comisie”, potrivit BNS.
Sindicaliştii consideră că liberalizarea preţurilor trebuie să se realizeze cu respectarea cel puţin a următoarelor condiţii: garantarea dreptului consumatorilor de a-şi alege liber furnizorul, funcţionarea unui cadru transparent şi nediscriminatoriu de tranzacţionare a gazelor naturale, implementarea efectivă a unor măsuri de sprijin pentru clienţii vulnerabili.
Neîndeplinirea acestor condiţii, ca şi lipsa de fermitate în acţiunile autorităţilor publice în aplicarea prevederilor legale, a determinat ca impactul negativ al liberalizării să fie resimţit chiar din 1 aprilie 2017: preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut într-o noapte cu aproape 27%, afectând vizibil consumatorii finali, inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei. Încă din luna aprilie impactul a fost resimţit şi în cazul consumatorilor casnici, în condiţiile în care în luna aprilie faţă de luna martie a.c. preţul gazelor naturale a crescut cu 2,5%, mai susţine BNS.
„Dacă într-o singură noapte preţul a crescut cu 27%, oare nu cumva avem în faţa noastră un tip de comportament abuziv? Oare nu cumva această liberalizare este folosită, în mod excesiv, de anumiţi operatori economici? Care pe cârca industriei şi pe cârca populaţiei fac bani mulţi şi foarte mulţi? Evident, răspunsul nu poate să fie decât unul singur, da. Pe lângă această creştere de 27% peste noapte în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la gazele naturale, pentru populaţie, tot în aceeaşi noapte, am avut o creştere de 2,5%, într-o singură noapte, în contextul în care astăzi, în România, am ajuns să plătim prin mecanismul parităţii puterii de cumpărare, adică raportat la ceea ce putem să cumpărăm din salariile şi pensiile pe care le câştigăm, astăzi am ajuns să plătim facturi mai mari decât media europeană, asta în contextul în care discutăm doar de o liberalizare parţială. Deci dacă nu intervenim rapid pentru a pune la punct reglementări, norme, mecanisme de piaţă, mecanisme transparente, pentru a crea un cadru cât se poate de echilibrat, de tranzacţionare a gazului, riscăm să plătim preţuri din ce în ce mai mari”, a declarat luni preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o conferinţă de presă.
În 2012, când România a aprobat primul calendar de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă, raportat la paritatea puterii de cumpărare, preţul gazelor pentru consumatorii casnici (cu toate taxele incluse) era cu aproximativ 16% mai mic decât media UE 28. La sfârşitul anului 2016, preţul gazelor pentru consumatorii casnici, raportat în acelaşi mod, era în România cu 4,5% peste media UE 28.
În această perioadă, România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului la gaze pentru consumatorii casnici – în semestrul II 2016 era cu 14% mai mare faţă de perioada similară a anului 2012 (preţ exprimat în paritatea puterii de cumpărare şi având toate taxele incluse), fiind una dintre foarte puţinele ţări din UE 28 care au înregistrat creşteri în acest interval de timp.
