Află de ce nimeni nu a avut vrut să afle în ce domenii avem nevoie de licenţiaţi şi în care dintre ele piaţa e suprasaturată.
Nici ministerul Muncii cu instituţiile subordonate, nici Ministerul Educaţiei nu ştiu si nu au vrut să afle de câţi specialişti e nevoie, în mod real, în piaţă, în ultimii 21 de ani, care sunt domeniile care înregistrează deficit de oameni specializaţi şi care sunt domeniile suprasaturate, care formează licenţiaţi şomeri.
MONEY.ro a solicitat ministerelor de resort o evidenţă cu privire la strategia/planul pe termen lung a României cu privire la cererea şi oferta de absolvenţi de facultate din fiecare domeniu de studiu, în piaţa locală.
Răspunsul primit din parte autorităţilor a fost lămuritor. Până acum, nicio autoritate publică nu a comandat şi nu a citit vreun studiu longitudinal cu privire la cererea de specialişti în piaţă, care să ne dea indicii despre domeniile în care piaţa e suprasaturată şi despre cele în care e loc de noi specialişti.
Mai mult, Ministerul Educaţiei nu a urmărit evoluţia numărului de absolvenţi în domeniile suprasaturate, nici nu a găsit oportun să formuleze soluţii pentru a frâna explozia de absolvenţi în aceste domenii, când inflaţia de specialişti deja devenise evidentă, pentru a corela astfel oferta la realitatea din piaţă.
Perspectiva Ministerului Educaţiei asupra acestui fenomen s-a fundamentat exclusiv pe informaţiile primite de la ANOFM. Dar cifrele furnizate de ANOFM nu sunt reprezentative la nivel naţional şi nici nu aproximează amploarea fenomenului. De ce? ANOFM contabilizează doar locurile de muncă pentru a căror ocupare angajatorii solicită medierea Agenţiei. Prin urmare, perspectiva Ministerului Educaţiei asupra fenomenului e trunchiată.
Răspunsul primit din partea Ministerului Educaţiei, la mai bine de o lună de la primirea solicitării noastre, se referă la formularea intenţiilor Ministerului de resort să gestioneze această problemă pe viitor.
”Vă informăm că în acest moment a fost demarat proiectul „Evaluarea şi prognozarea cererii de muncă potenţiale pentru absolvenţii de învăţământ superior, în structură ocupaţională, la orizontul anului 2020, în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor privind instruirea de nivel universitar”, finanţat prin MECTS-ANCS, care urmăreşte identificarea informaţiilor relevante referitoare la problema în discuţie”, au declarat pentru MONEY.ro oficialii Direcţiei Generale Învăţământ Superior, Recunoaşterea şi Echivalarea Studiilor şi Diplomelor.
Consecinţă: universităţile au supradimensionat cifra de şcolarizare de la an la an în această perioadă, fără să ia în calcul riscul ca viitorii absolvenţi nu vor fi absorbiţi de piaţa muncii. Deci, sintetic, au ignorat probabilitatea ca studenţii lor să ajungă şomeri cu diplomă la absolvire. Absenţa vreunei coerciţii în ceea ce priveşte bugetarea cifrei de şcolarizare a contribuit şi ea la inflaţia de absolvenţi de facultate în anumite domenii, de-a lungul ultimilor 21 de ani.
În puţine cuvinte, ce am explicat mai sus se reduce la faptul că nu avem nici cea mai mică idee de câţi specialişti poate să absoarbă piaţă, dar mai ales că nicio instituţie din România nu a fost interesată să investigheze ce domenii sunt suprasaturate, pe ce domenii are sens să marşăm, şi în ce domenii avem deficit de specialişti.
Şi, în ignoranţa autorităţilor, oferta de locuri din universităţi se augmentează pantagruelic şi iraţional de la an la an.
Cel mai bun exemplu în acest sens este bilanţul anului universitar 2010-2011.
Unde suntem astăzi
Doar în anul universitar 2009/2010 am format peste 72.000 de economişti, peste 20.000 de pedagogi, aproape 18.000 de absolvenţi de Ştiinţe Juridice, peste 13.000 de specialişti Ştiinţe Politice, şi peste 10.700 de filologi. Acesta este doar vârful aisbergului, însă. Pe lângă aceştia, am mai format doar în 2010 peste 6.600 de ingineri eletronică & electrotehnică, aproape 6.400 de medicinişti, peste 4.000 de absolvenţi de Arhitectură şi Construcţii. Iar lista poate continua.
Poate absorbi piaţa aceste cifre astronomice? Ce facem cu aceşti absolvenţi, al căror număr urcă iraţional, de la an la an?
Haosul din sistem culminează însă cu propunerea legislativă de înrolare la facultate a absolvenţilor de liceu care nu au promovat BAC-ul.
Schimbăm legea: legitimăm studentul fără BAC. Consecinţă: săltăm numărul şomerilor cu diplomă.
Absolvenţii de liceu, care au promovat liceul cu cel puţin media 7, dar care nu au promovat Bacalaureatul, vor putea urma un an pregătitor în cadrul unei facultăţi, potrivit unui proiect legislativ, elaborat de fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, de Cristian Dumitrescu şi Titus Corlăţean.
Aproximativ 2.000 de absolvenţi de liceu sunt eligibili să devină studenţi fără BAC în următorul an universitar, dacă iniţiativa trece de Camera decizională, Senat. Proiectul a fost depus la Camera Deputaţilor pe 27 septembrie, Senatul urmând să dea verdictul în acest demers legislativ în luna decembrie. Nimic îngrijorător până aici. Însă, dacă absolventul de liceu promovează Bacalaureatul în următoarea sesiune, atunci anul pregătitor va fi echivalat parţial sau total cu primul an de facultate, funcţie de condiţiile stabilite de Senatul universităţilor.
Dacă proiectul de lege va trece de Senat, absolvenţii de liceu care nu au promovat BAC-ul în sesiunea din 2011, şi care au media de liceu cel puţin 7, vor putea fi înrolaţi la facultate din anul universitar 2012, în condiţiile convenite de Senatul fiecărei universităţi, în ceea ce priveşte finanţarea studiilor. Pseudo-studenţii din prima generaţie ar urma astfel să susţină BAC-ul din nou în 2013.
Dacă proiectul de lege va trece totuşi de Senat, atunci România va fi prima ţară din lume care admite la facultate absolvenţi de liceu care nu au promovat BAC-ul, declara ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
CÂŢI SPECIALIŞTI AM FORMAT ÎN ULTIMII 21 DE ANI
Primul trend: perioada 1990-1996
Între anii universitari 1990-1995 am format, în această succesiune, ingineri metalurgişti şi construcţii de maşini, ingineri energie electrică şi electrotehnică, economişti, medici, juriști, arhitecţi şi proiectanţi. Iată numărul absolvenţilor de facultate pe specializări, furnizat de Institutul Naţional de Statistică, la solicitarea MONEY.ro:
47.078 absolvenţi de Metalurgie şi Construcţii de Maşini.
27.361 absolvenţi de Energie Electrică şi Electrotehnică.
27.313 de economişti.
19.485 de absolvenţi de Medicină Umană.
13.341 absolvenți de Ştiinţe Juridice.
11.599 de absolvenţi de Arhitectură şi Construcţii.
10.248 absolvenţi de Mate-Fizică.
9.459 filologi.
6.809 absolvenţi de Istorie-Filosofie.
4.497 absolvenţi de Pedagogie.
0 absolvenți Științe Politice.
Care sunt particularitățile trendului:
- Numărul absolvenților de Științe Juridice a urcat de la 314 în anul universitar 1990/1991, la 7.830 pe an (în anul universitar 1995/1996).
- Numărul economiștilor a urcat de la 2.209 pe an (în anul universitar 1990/1991), la 9.672 de absolvenți pe an (în anul universitar 1995/1996).
- Numărul filologilor a crescut abrupt în perioada menționată: de la 388 de absolvenți în anul universitar 1990/1991, la 3.352 de absolvenți doar în anul 1995/1996.
- Numărul absolvenților de Istorie-Filosofie a urcat de la 168 pe an (în 1990/1991), la 2.752 pe an (în 1995/1996).
- Juriști: de la 314 pe an (în 1990), la 7.830 doar în 1995/1996.
- Economiști: de la 2.209 pe an (în 1990), la 9.672 pe an (în 1995).
- Filologi: de la 388 pe an (în 1990), la 3.352 pe an (în 1995).
- Absolvenți Istorie-Filosofie: de la 168 pe an (în 1990), la 2.752 pe an (în 1995).
Al doilea trend: perioada 1996-2009
În intervalul 1996-2009 (luaţi ca ani universitari) am format: economişti, juriști, pedagogi, filologi, ingineri, medici. Vezi mai jos lista specializărilor cu cei mai mulți absolvenți.
- 502.988 de economişti.
- 175.590 absolvenţi de Ştiinţe Juridice.
- 133.628 absolvenți de Pedagogie.
- 115.769 de filologi.
- 103.645 ingineri energie electrică și electrotehnică.
- 77.196 medici.
- 71.436 absolvenți de Istorie-Filosofie.
- 68.787 absolvenți de Științe Politice.
- 47.697 absolvenţi de Metalurgie.
- 46.228 absolvenți de Mate-Fizică.
- 35.573 absolvenți de Arhitectură și construcții.
Care sunt particularitățile celui de-al doilea trend:
Ce a marcat schimbarea radicală a trendului în 1996: creșterea pantagruelică a numărului de economiști, la peste 22.000 de absolvenți pe an, din 1996. Dacă în 1995 am format 9.600 de economiști în facultățile de stat și private, în anul următor cifra absolvenților de ASE/ISE s-a apropiat de 23.000. În 2007 am raportat cei mai mulți absolvenți de Economie într-un an, din istoria învățământului superior românesc: 91.884 au absolvit facultatea doar în anul universitar 2007/2008.
Mai remarcăm o creştere abruptă şi a numărului absolvenţilor de Pedagogie, de la an la an: de la circa 2.000 pe an (în 1996), la peste 20.000 de absolvenţi pe an (în 2009).
În anul 2000 am avut prima promoţie de absolvenţi de Ştiinţe Politice (SP), formată din aproape 1.000 de tineri specialişti. Numărul absolvenţilor a urcat de la an la an, la peste 4.000 de absolvenţi de SP pe an, apoi peste 6.000 de absolvenţi de SP pe an universitar, pînă la peste 13.600 de absolvenţi în anul universitar 2009-2010.
- Economiști: de la 22.887 pe an (în 1996/1997), la 72.641 pe an (în anul 2009/2010).
- Juriști: de la 10.362 pe an (în 1996-1997), la 17.954 absolvenţi pe an (în anul 2009/2010).
- Filologi: de la 6.803 pe an (în 2001/2002), la 10.705 absolvenţi pe an (în anul 2009/2010).
- Pedagogi: de la 2.404 pe an (în 1996-1997), la 20.647 pe an (în anul universitar 2009-2010).
- Absolvenţi de Ştiinţe Politice şi Administrative: de la 986 pe an (în anul universitar 2000-2001), la 13.625 pe an (în anul universitar 2009-2010).
VEZI ÎN TABELE ATAŞATE VÂRFURILE ÎNREGISTRATE ÎN ACESTE DOMENII, ÎN PERIOADA 1996-2010.
Concluzie: nu avem statistici care să reflecte fidel amploarea şomajului în rândul absolvenţilor de facultate din fiecare domeniu/specializare, astfel că nimeni nu ştie exact care e ponderea absolvenţilor de ASE/ISE, de Drept sau din orice altă specializare, din anul universitar x, care sunt şomeri.
Nu avem nicio statistică de încredere şi reprezentativă referitoare la şomajul în rândul absolvenţilor de facultate, defalcat pe specializările/domeniile din care provin absolvenţii. Concret, nimeni nu a găsit oportun să măsoare câţi dintre absolvenţii de Ştiinţe Economice, Ştiinţe Politice, Pedagogie sau Drept, dintr-un an reuşesc să se angajeze şi câţi sunt şomeri. Iar acest vid de informaţie se rostogoleşte cu fiecare generaţie de absolvenţi de facultate - oameni care-şi aleg traseul academic şi profesional "în orb". Până când nu vom şti exact care sunt domeniile care formează preponderent şomeri licenţiaţi, candidaţii îşi vor fundamenta alegerea traseului academic pe cifre care cosmetizează piaţa muncii şi angajabilitatea lor la absolvire.
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
Taguri:
absolventi de facultate,
absolventi drept,
absolventi economie,
absolventi pedagogie,
absolventi stiinte politice,
analiza educatie,
Ecaterina Andronescu,
funeriu,
Ministerul Educatiei,
someri,
someri cu diploma,
someri licentiati,
student fara bac
Credite imobiliare
Vot: 5 din 1 vot