Ce greseli au facut managerii si Guvernul de la inceputul crizei

Guvernul este vinovat in ochii managerilor, mai ales, pentru lipsa de fermitate si de strategie, exprimata inclusiv prin decizii contradictorii, dar si prin introducerea impozitului minim.
„In concluzie, Guvernul a fost timid, mediul de afaceri nu a ridicat vocea prea tare si bancile nu au reactionat. Practic e o criza a leadership-ului la scara celor trei reprezentanti. Trebuie sa invatam sa fim mai rapizi in reactii. Suntem prea anesteziati si asta ne costa“, spune Dan Ioan Popp, presedintele companiei de dezvoltare imobiliara Impact Developer&Contractor.

In IT, de exemplu, managerii isi asuma decizii gresite de strategie care au privit fundamentarea activitatii pe linii de creditare, termene de plata lungi in relatia cu furnizorii, fara o contrabalansare cu eficienta de business, si accentul pus pe obtinerea unui profit imediat, incapacitatea de a proiecta businessul sau strategia pe termene lungi, oprirea investitiilor sau investitii facute in baza unor calcule efectuate pe o perioada prea mare de timp. Acestea sunt, potrivit jucatorilor, unele dintre cele mai frecvente capcane in care au cazut companiile din piata de IT, din octombie anul trecut si pana acum, in lipsa unei analize concrete a noului climat economic, dublata de apelarea la serviciile unei companii de consultanta. Pe de alta parte, criza a scos acum la iveala greseli de management care datau dinainte de criza.

„Odata cu aparitia rezultatelor financiare pe T1, unii manageri sunt obligati sa plateasca “factura” crizei, deoarece proprietarii afacerii se intreaba "cum de rezultatele noastre au fost mult sub ale concurentilor?", explica Rudolf Fedorovici, senior consultant Advice Human Resources. Acesta mai spune ca multe dintre greseli vin din perioada de crestere, cand unii manageri au incarcat nota de plata a companiei cu multe costuri in plus, in timp ce alte firme au tinut costurile sub control. “Aceasta diferenta dintre cele doua abordari a generat un decalaj remarcabil intre cele doua categorii de firme, care a fost mascat, intr-o prima faza de cifrele care indicau performanta. Piata mergea, profiturile mergeau; de ce sa schimbam daca nu s-a stricat?!”, mai spune Fedorovici.

Imposibilitatea de a anticipa corect dimensiunea recesiunii este si reprosul pe care si-l aduce acum omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu, care controleaza Santierul Naval Constanta, grupul de firme Histria si clubul de fotbal Farul Constanta.

“Greselile le-am facut inainte de criza, atunci cand, desi ma asteptam ca economiile sa intre pe o curba descendenta, pentru ca asa era ciclul firesc, nu am anticipat ca aceasta va afecta absolut toate economiile si ca ne va lasa mult prea expusi”, a precizat Bosanceanu.
Jucatorii din sectorul constructiilor, una dintre cele mai afectate industrii din economie, afirma ca cel mai mare minus in strategiile adoptate a fost lipsa de fermitate si de curaj in a lua masuri dure de reducere a personalului si a costurilor.

“Desi anticipam o criza acuta, nu am vrut sa lasam oamenii pe drumuri”, spune Stefan Varfalvi, presedinte IMSAT, companie de constructii civile si industriale. La randul sau Dan Ioan Popp, reprezentantul Impact afirma ca ar fi putut fi mult mai ferm in a schimba brusc strategia companiei si considera ca ar fi fost necesara o comunicare mai intensa cu reprezentantii breslei si ai bancilor.
O masura pe care reprezentantii industriei usoare considera ca ar fi fost necesar sa fie adoptata din timp este intarirea echipelor de vanzari si de marketing, care reprezinta cel mai important pilon al companiei.

„Ar fi trebuit mai devreme sa fac restructurari in sectiile in care nu am avut comenzi. De asemenea, intarirea echipelor de vanzari si marketing este o masura ce trebuia luata mai dinainte pentru ca in vremurile acestea echipa de vanzari este cel mai important pilon”, a declarat Maria Grapini, general manager Pasmatex Timisoara si presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS).
Reprezentantii agentiilor de turism catalogheaza acum viteza cu care au actionat ca fiind prea lenta in comparatie cu modul accelerat in care au evoluat lucrurile si si-ar fi dorit sa prevada din timp bugete de achizitii, acum fiind o perioada propice pentru miscari de acest gen.

Desi cei mai multi dintre manageri spun ca ar fi trebuit sa fie mai duri in a reduce personalul, specialistii in resurse umane considera ca aceste masuri au fost luate mult prea rapid si mai ales fara o evaluare a angajatilor, in mod intuitiv.

“Managerii au dat afara pripit prea multi oameni. Aceasta este o greseala greu de reparat si vor avea probleme cand economia isi va reveni”, spune Adrian Stanciu, managing partner pentru Human Synergistics, companie de consultanta HR.

Cat priveste strategia Guvernului de contracarare a efectelor disponibilizarilor din companii, reprezentantii mediului de business spun ca Executivul ar fi trebuit sa actioneze imediat pentru deschiderea investitiilor finantate de stat, pentru a prelua forta de munca iesita din economie.

“Trebuia sa aiba o reactie imediata fata de ceea ce se intampla in piata. Eu cred ca in urmatoarele sase luni rata somajului va creste si Guvernul ar trebui sa aiba grija de acesti oameni ramasi fara un loc de munca. In plus, nici acum nu avem suficiente programe in derulare pentru stimularea economiei, nu avem proiecte in infrastructura desi s-ar fi putut face multe pana acum”, a spus Gheorghe Bosanceanu.

Si Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank crede ca dintre masurile negative ale Guvernului cea mai importanta a fost intarzierea cheltuirii banilor in infrastructura si investitii.

La acelasi capitol, al nerealizarilor actualului Guvern stau si garantarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie si impozitul forfetar, care va avea un impact major asupra intreprinderilor mici si mijlocii, este de parere Cornelia Coman CEO al ING Asigurari de Viata.

Carmen Pavel, reprezentanta J’Info Tours, este de parere ca Guvernul ar fi trebuit sa-si fixeze clar strategia si sa vada de la inceput ce ramuri economice functioneaza bine si pot fi sprijinite pentru a continua sa functioneze la aceeasi capacitate si in vreme de criza.
O alta greseala pe care mediul de business o imputa autoritatilor este amestecul politicilor de dreapta cu cele de stanga.
„Guvernul a venit cu politici de dreapta care doreau stimularea consumului si cu politici de stanga care dau intaietate interventionismului statului. Ca exemplu, s-a preferat alocarea unor sume mari de bani spre ANL si nu spre sectorul privat. La fel si ultima masura, programul Prima Casa, care pare o stimulare a cererii, dar nu se focalizeaza pe stimularea industriei, intrucat cred ca peste 80% din cerere va merge spre segmentul locuintelor vechi”, a spus Dan Ioan Popp.

Ioan Niculae, presedintele InterAgro, a declarat ca a comis o eroare atunci cand a dat drumul celor cinci fabrici de ingrasaminte pe care le controleaza si a produs pe stoc doua luni incepand cu 1 februarie, decizie care l-a costat 130 mil. lei.

Cosmina Noaghea, director publishing Publimedia International, divizie a MediaPro, a afirmat ca nu a luat criza destul de in serios inca de la inceput, astfel ca anumite masuri au fost adoptate cu intarziere, fie ca era vorba de masuri de reducere a costurilor, fie de majorarea incasarilor.

In schimb, reprezentantii industriei auto inca mai cantaresc deciziile pe care le-au luat si daca acestea au fost cumva de vina pentru situatia sectorului.

"Este greu de spus daca am gresit sau nu pe undeva in conditiile in care toata lumea, nu numai noi, a facut tot ceea ce era omeneste posibil sa sustina vanzarile. Daca ne uitam cat de jos au ajuns preturile in prezent, la toate actiunile de publicitate pe care le-am intreprins, nu se poate spune ca nu am fi incercat...”, a declarat Radu Cristian, director de vanzari al Trust Motors, importatorul general al marcii Peugeot.

Economia interna a inceput sa resimta efectele crizei inca din luna octombrie a anului trecut, in primul trimestru al acestui an inregistrand o scadere a Produsului Intern Brut de 6,4%.

Greseli de strategie in vreme de criza

>Manageri

• lipsa de fermitate pentru a fi impetuos pe piata
• lipsa de curaj in a lua decizii dure si de a schimba brusc strategia
• lipsa de comunicare cu ceilalti jucatori si cu bancile
• neadoptarea unor masuri dure de restructurare a personalului si de reducere a costurilor
• incapacitatea de a anticipa efectele crizei
• restructurari tardive in diviziile fara comenzi
• neintarirea echipei de vanzari si marketing
• lentoarea in reactie
• lipsa unor bugete de achizitii
• lipsa unui control al costurilor in perioada de crestere
• masuri pripite de reducere a costurilor
• restructurarea personalului fara evaluare, intuitiv
• demararea productiei pe stoc de la 1 februarie, rezulta pierderi de 130 mil. euro

>Guvern

• impozitul minim
• lipsa deciziilor si a curajului
• lentoarea in aplicarea masurilor
• garantarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut
• lipsa de apropiere de reprezentantii industriei constructiilor
• amestecul politicilor de stanga cu cele de dreapta
• ritmul greoi de plata a datoriilor catre firmele de constructii
• masuri tarzii de reactivare a pietei imobiliare prin garantarea creditelor de stat
• nedemararea investitiilor finantate de stat
• lipsa de strategie pentru combaterea somajului
• programe putine de stimulare a economiei
• lipsa proiectelor in infrastructura
• lipsa de strategie

Sursa: Sondaj Business Standard

Citeste si ''Ce greseli au facut managerii din IT de la inceputul crizei''.