Autor: Mihai Baniţă | Sursa: Money.ro | Publicat: 21 sep 2011, 00:05 | Actualizat: 21 sep 2011, 10:35
Banca Naţională vrea să pună frână creditării riscante, într-o perioadă în care băncile nu prea mai dau credite. Cele mai lovite vor fi creditarea de consum şi cea în valută – indiferent de destinaţie. Bancherii au însă câteva obiecţii, plus că nu se ştie dacă programul Prima Casă va fi afectat.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) va trimite propunerile sale pentru modificarea proiectului de regulament al BNR privind creditele destinate persoanelor fizice.
Până acum, băncile au evitat să se exprime în legătură cu proiectul BNR, însă preşedintele ARB şi CEC Bank, Radu Gheţea, a indicat câteva dintre nelămuririle şi doleanţele bancherilor, pentru legea pe care o vede în vigoare până de Crăciun.
“Am ajuns cu toţii la concluzia că este bine, că unele modificări sunt necesare”, spune Gheţea la The Money Channel şi adaugă că unele dintre propunerile BNR sunt preluate din normele de creditare a unor bănci comerciale.
Regulamentul BNR impune restricţii mari celor care vor credite în valută. Gradul maxim de îndatorare este puternic redus în cazul creditelor în valută din cauza şocurilor de 35,5 – 40,9% luate în calcul pentru cursul de schimb. Astfel, accesarea unui credit în euro, de pildă, care are o dobândă substanţial mai mică decât unul în lei de către o persoană care are venituri în moneda naţională devine foarte dificilă.
“Nu este suficient de clar dacă un client care are veniturile în lei, indexate însă la o monedă străină, se poate împrumuta în valută”, spune Gheţea.
Alte discuţii între bancheri, remarcă Gheţea, s-au referit durata maximă admisă pentru creditul de consum, limitată de către proiectul BNR la 5 ani. Creditul de conum este de aşteptat să se ofere de acum în mare măsură în lei, din moment ce pentru varianta în valută e nevoie de garanţii reale care să acopere cu cel puţin 133% valaorea împrumutului.
“Au fost dicuţii despre durata creditului de consum, să fie 5 sau 7 ani. Unii zic că 5 ani e bine, alţii ar vrea 7 ani sau chiar 10 ani”, spune şeful ARB.
Programul Prima Casă nu va fi afectat, adaugă acesta, avansul urmând să fie în continuare de 5%, în loc de 15% pentru lei şi 30% la euro.
Întradevăr, la articolul 13 alineatul 2, proiectul de lege prevede că gradele de îndatorare exprimate mai sus nu se aplică la creditele garantate parţial sau integral de către stat.
Însă, la art. 6, alin 2, se prevede ca gradul de îndatorare să fie calculat în funcţie de riscul de curs, aşa cum a fost prezentat mai sus, plus riscul pe rata dobânzii de 0,6% şi cel pe veint de 6%. Textul nu precizează dacă aceste prevederi se aplică doar pentru creditele imobiliare sau pentru cele ipotecare. De asemenea, nu există nicio prevedere prin care de la aceste evaluări să fie excluse creditele prin Prima Casă.
Gheţea spune însă că, în interpretarea sa, bucata de text se referă la creditele de consum.
“Aceşti indici se aplică doar la creditele de consum şi nu la creditul ipotecar”. Bancherul adaugă că dacă s-ar aplica şi la ipotecar, “s-ar bloca Prima Casă”.
Art. 6. (2) La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare se vor utiliza următoarele valori:
a) pentru şocul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9 % USD. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF;
b) pentru şocul pe rata dobânzii - 0,6% pentru toate monedele;
c) pentru şocul pe venit – 6%.
Art.13. – (1) Valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din valoarea garanţiei ipotecare în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor denominate în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor denominate în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
© 2010 MONEY.RO – Marcă a Radio TV Global Network. Toate drepturile rezervate
Vot: 0,0 din 0 voturi