Ultimul tronson al centurii ocolitoare a municipiului Braşov, în lungime de 4,9 km, cu câte două benzi pe sens, a fost finalizat şi inaugurat vineri, în prezenţa ministrului Transporturilor, Sorin Buşe, şi a directorului general al CNAIR S.A, Cătălin Homor.

‘În sfârşit mult dorita ocolitoare a Braşovului este gata, fiind pusă în circulaţie în totalitate de joi seara. Am vrut să fiu alături de dumneavoastră la acest eveniment, să văd ocolitoarea. Am mers deja pe ea şi se circulă foarte bine. În martie, se va finaliza şi pasajul de supratraversare a ocolitoarei, care face legătura cu DJ103. Este un proiect important pentru cetăţeni, pentru Braşov, şi mă bucur că a fost finalizat pentru că dă posibilitatea unui trafic civilizat, aşa cum este normal. Este important şi pentru locuitorii municipiului pentru că traficul greu este scos din oraş şi le face viaţa mai uşoară’, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

Ocolitoarea municipiului Braşov oferă posibilitatea tranzitării oraşului de către cei care merg în toate direcţiile cardinale, a afirmat, la rândul lui, Constantin Eftinca, reprezentantul firmei supervizoare a proiectului.

‘Această ocolitoare, în lungime totală de 18 km, formată din trei tronsoane, care au fost finalizate în perioada 2013-2016 dă posibilitatea legăturii cu celelalte drumuri naţionale, respectiv DN13 Braşov-Târgu Mureş, DN11 Braşov-Tg-Secuiesc-Bacău, DN 73 Braşov-Cîmpulung-Piteşti, DN1 şi drumurile din vecinătatea lui. Din punct de vedere tehnic, acest tronson măsoară 4,9 km, are trei poduri şi un pasaj care supratraversează ocolitoarea şi face legătura cu DJ 103, între Braşov şi localitatea Sânpetru, care va fi finalizat în luna martie. Acest tronson care face legătura cu DN1 şi DN73 poate fi parcurs în 14 minute’, a mai precizat Eftinca Constantin.

Lucrările la ultimul tronson al centurii ocolitoare a municipiului Braşov au costat 65 de milioane de lei, costul total al acesteia fiinf peste 150 de milioane de lei, fonduri europene şi bani de la bugetul de stat.

Lucrările au fost demarate în anul 2005, dar din cauza unor probleme generate de licitaţii şi de falimentul unor firme care au lucrat la proiect, au suferit amânări repetate, a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Gabor.