România are o datorie publică ce nu ridică momentan semne de îngrijorare, dar o analiză a Consiliul Fiscal, care nu face raportarea la PIB, aşa cum se tot obişnuieşte, arată care sunt pericolele pentru viitor, potrivit Economica.net.
Datoria publică a României era, la finalul anului trecut de sub 38% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Nivelul este mult mai mic decât al majorităţii statelor din Uniunea Europeană (grad situat undeva peste 80%), şi mult sub nivelul stabilit prin Criteriile de la Maastricht, de 60% din PIB.
Totuşi, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, explică, într-o prezentare, de ce România nu poate miza prea mult pe noi împrumuturi.
El a comparat nivelul datoriei publice nu cu Produsul Intern Brut, ci cu sistemul bancar românesc. Astfel, datoria publică a României reprezintă 71% din totalul activelor sistemului bancar. Este al patrulea cel mai mare procent din UE, după Grecia (87%), Slovenia (81%), şi Ungaria (73%). Cu alte cuvinte, sistemul bancar românesc nu este atât de puternic pentru a finanţa mult mai mult statul.
Spre exemplu, Italia avea la finalul lui 2015 o datorie publică totală de peste 2.100 de miliarde de euro, peste 130% din PIB, însă, raportat la dimensiunea propriului sistem bancar, reprezintă 60% din active, potrivit prezentării lui Ionuţ Dumitru.
O altă comparaţie se referă la dimensiunea expunerii deja existente a sistemului bancar românesc la sectorul guvernamental. Ponderea titlurilor de stat emise de statul român în activele totale ale băncilor este de 19%, procent care, în opinia lui Dumitru „face problematică capacitatea acestuia de a absorbi un plus de datorie publică”. Este al doilea cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, după Ungaria, unde procentul este de 21%, potrivit calculelor lui Dumitru.