Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a primit vreo cerere şi nu a dat niciunui partid sau organizaţie neguvernamentală date personale precum CNP-uri, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan, în urma acuzaţiilor de fraudă lansate de PSD.
Ciocan a precizat că o anchetă a început în sectorul 3, acolo unde PSD a cerut arestarea şefului direcţiei de evidenţa persoanelor. Acesta a reafirmat că prefecţilor nu li s-a cerut ştergerea imaginilor video de la secţiile speciale de votare.
Liderul PSD Dan Nica a declarat marţi că aproximativ 136.000 de voturi ar fi fost fraudate, că PSD cere arestarea şefului direcţiei de evidenţa persoanelor din sectorul 3 pentru eliberare abuzivă de acte de identitate, iar împotriva deputatului PDL Wiliam Brânză va fi depusă plângere penală.
"Am identificat şi am probat metodele prin care acest vot a fost fraudat. O primă metodă de fraudare a fost votul din diaspora, avem declaraţii olografe ale persoanelor care nu au votat în ziua de duminică şi care apar pe liste că au votat. În al doilea rând a fost vorba despre un vot multiplu, organizat pe scară largă în secţiile din străinătate mizându-se probabil pe faptul că controlul este mai dificil de realizat acolo, legea statului român neaplicându-se nici în Italia, nici în Spania nici în alte ţări în care a fost un vot masiv. Din ce am verificat până în acest moment 10% din voturile care au fost exercitate (în străinătate, n.r.) sunt voturi multiple", a susţinut Nica.
"La secţia 136 din Italia, din primele 115 persoane a căror CNP-uri au fost verificate 11 dintre ele au fost persoane care au votat multiplu", a completat liderul PSD, dând numele mai multor cetăţeni şi indicând localitatea de reşedinţă.
"Din păcate, domnul Traian Băsescu doreşte să fie ales preşedinte al României şi cu votul cetăţenilor morţi, astfel, fostul secretar de stat din MAI, generalul Ion Marin, am aici codul numeric personal, care a murit în 2006, a votat în 2009. În locul domnului general apare un anume Ionuţ Marin cu aceleaşi date, cu acelaşi CNP care aparţine domnului general", a mai exemplificat fostul ministru de Interne, între alte nume de persoane decedate care ar fi votat.
Pe de altă parte, social-democratul a afimat că în listele electorale cu persoanele care au votat apar coduri numerice personale false. "CNP-uri au o structură logică, deci dacă cifrele, anul de naştere, de pildă este născut în secolul XIX este evident că este fals", a mai spus liderul PSD.
De asemnea, Nica a mai acuzat fraudarea proceselor verbale. "În judeţul Bistriţa Năsăud deja am găsit 35 de procese verbale fraudate şi falsificate, diferenţa de voturi în favoarea lui Traian Băsescu fiind de peste 200 şi ceva de voturi. De asemenea, procese verbale care au fost semnate în alb şi apoi completate aşa zisele rezultate ale votului", a mai explicat Nica. El a mai făcut referire şi la voturi valabil exprimate care ar fi fost trecute la voturi nule, dând exemplul judeţului Vaslui, unde mai multe voturi nule erau valabile şi-i aparţineau lui Mircea Geoană.
Totodată, liderul PSD a mai acuzat faptul că în sectorul 3 al Capitalei ar fi fost eliberate mii de cărţi de identitate false, "pentru faptul că la aceeaşi adresă domiciliază sute de persoane, adresa fiind o casă". El a citit mai multe exemple de astfel de adrese, precizând că ar fi vorba de cetăţeni moldoveni care sunt plecaţi la muncă în Spania şi care apar că ar fi votat.
"Cerem arestarea şefului direcţiei de evidenţa persoanelor de la sectorul 3 pentru această operaţiune de fraudare care a fost pusă la cale cu cărţi de identitate şi vom pune Parchetului la dispoziţie toate aceste date şi materiale necesare", a solicitat Nica.
De asemenea, liderul PSD a precizat că social-democraţii au decis să înainteze plângere penală împotriva deputatului PDL, William Brânză, pentru "constituirea de grup criminal organizat" deoarece el ar fi fost cel care a organizat frauda în străinătate. Nica a mai spus că fraudarea nu s-ar fi produs doar la turul al doilea de scrutin, ci şi la turul întâi.
Update 15:05Prelucrarea datelor personale fără consimţământul persoanei în cauză se sancţionează
Ministerul Administraţiei şi Internelor a precizat, miercuri, că prelucrarea oricărei date cu caracter personal fără consimţământul persoanei în cauză sau familiei se sancţionează şi că Ion Marin, al cărui nume a fost invocat de PSD, nu a fost înscris în copia de pe lista electorală permanentă.
"Până în prezent, structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor nu au înregistrat solicitări ale partidelor politice sau organizaţiilor neguvernamentale cu privire la efectuarea de verificări în bazele de date aflate în administrarea MAI. Prin urmare, nu au fost comunicate nici un fel de date referitoare la eventuale coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor înscrise în copiile de pe listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul secţiilor de votare speciale. Totodată, menţionăm că nici o organizaţie politică sau organizaţie neguvernamentală nu a solicitat şi nici nu a primit acceptul de a accesa date cu caracter personal din bazele de date, în vederea verificării identităţii persoanelor din categoria sus-menţionată", a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Christian Ciocan.
Potrivit lui Ciocan, orice fel de date şi informaţii cu privire la anumite persoane care şi-au exercitat dreptul de vot pot fi verificate ulterior datei de 15 decembrie, după ce Autoritatea Electorală Permanentă se va pronunţa referitor la exactitatea datelor.
"Precizăm că numitul Ion Marin, menţionat în declaraţia de ieri, 8 decembrie 2009, figurează decedat în baza de date de evidenţă a persoanelor, motiv pentru care acesta nu a fost înscris în copia de pe lista electorală permanentă, de la secţia de votare nr. 961, sector 5, mun. Bucureşti. Prin urmare, afirmaţiile vehiculate în mass-media nu se confirmă", a declarat Ciocan, după ce marţi social-democratul Dan Nica a susţinut că fostul secretar de stat din MAI, generalul Ion Marin, care a murit în 2006, a votat în 2009.
În cazul acuzaţiilor privind neregulile de la eliberarea de documente în Sectorul 3 al Capitalei, purtătorul de cuvânt al MAI a afirmat că, din dispoziţia conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală Control şi Audit Intern împreună cu Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor au declanşat, în regim de urgenţă, o acţiune de cercetare, urmând ca la finalizarea verificărilor să se dispună măsurile legale.
"Referitor la emiterea actelor de identitate pentru persoanele domiciliate la unele din adresele menţionate în declaraţiile făcute în cursul zilei de ieri (str Chezăşiei nr. 11, str. Peleş nr. 8, str. Rodnei nr. 51, str. Frăsinetului nr. 27 şi str. Sebeş nr. 33), menţionăm că, în perioada 23.11-06.12.2009, nu s-a eliberat nici un document de identitate la vreuna din respectivele adrese. În ceea ce priveşte competenţele în domeniu, facem precizarea că serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor funcţionează în subordinea consiliilor locale şi au atribuţii pe linia primirii cererilor şi documentelor necesare, precum şi a eliberării actelor de identitate", a declarat Ciocan..
Reprezentantul MAI a făcut trimitere la lege, subliniind că orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepţia prelucrarilor care vizează date personale poate fi efectuată numai dacã persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare. Conform dispoziţiilor legale citate, „prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul sau prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală”.
"Menţionăm că prelucrarea datelor cu caracter personal de către un operator sau de o persoană împuternicită de acesta, cu încălcarea prevederilor art. 4 - 10, constituie, potrivit dispoziţiilor art. 32, contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin (1) din Legea nr. 677/2001, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate investiga, din oficiu sau la primirea unei plângeri, orice încălcare a drepturilor persoanelor vizate, respectiv a obligaţiilor care revin operatorilor şi, după caz, persoanelor împuternicite, în cadrul efectuării prelucrărilor de date cu caracter personal, în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor vizate", a spus Ciocan.
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Credite imobiliare
Vot: 0,0 din 0 voturi