Odată preluat, se va pune întrebarea: ne oprim sau continuăm marşul spre Vest? Într-un interviu pentru site-ul maghiar alfahir.hu, intitulat „Imperiul se construieşte la Vest”, Dughin se referă la reţelele de influenţă ale Rusiei în state din UE, printre care enumeră Syriza şi Jobbik, la inevitabila cădere a UE, vorbește despre europenii care ar accepta să trăiască într-un „imperiu eurasiatic” sub protectoratul Rusiei, din care să facă parte şi România, Ungaria, Serbia, Slovacia, Austria.

Alexandre Dughin, consilierul ocult al preşedintelui Putin, se află în centrul marelui joc rusesc. Urăşte Occidentul şi valorile lui „degenerate”, militează pentru anexarea Ucrainei de către Rusia, vrea un imperiu „eurasiatic” dominat de Moscova. De la revenirea lui Putin la Kremlin, în 2012, acest extremist este constant invitat la televiziunea rusă. Cantor al lui Mussolini şi al ortodoxiei, numit de fostul său acolit Eduard Limonov „Kiril şi Metodiu al fascismului”, el a devenit un propagandist al regimului şi, potrivit revistei Foreign Affairs, Dughin ar fi „creierul” preşedintelui rus. Marat Ghelman, fost consilier în relaţii publice al Kremlinului, recunoaşte influenţa considerabilă a lui Dughin, mai ales în ultimele luni.

Analişti occidentali consideră că Alexandre Dughin trebuie ascultat pentru a înţelege spre ce destin funest vrea Kremlinul să antreneze Rusia şi întreaga Europă.

Dughin vrea o „ruptură definitivă cu sistemul occidental”, anexarea Ucrainei de Est şi de Sud, Noua Rusie cum îi spune Putin. La faţa locului sunt sute de partizani, tineri separatişti proveniţi din Mişcarea eurasiatică, iar Dughin le dă directive de la Moscova: „Cel mai bine este ca armata rusă să treacă frontiera”. În 2008, el explica cum „imperiul sovietic se va reconstrui prin diferite mijloace – forţă, diplomaţie, presiuni economice. Asta va depinde de loc şi de moment”.

Dughin vorbeşte mai deschis despre viziunea ruşilor asupra Europei, „teren major al războiului contra atlantismului” şi regretă că „Stalin nu a avut mijloacele militare pentru invadarea Europei Occidentale”. Astăzi, el vrea să o neutralizeze, să o detaşeze de SUA. Prin susţinerea partidelor de extremă dreapta europene să ajungă la putere sau, cel puţin, să destabilizeze guvernele aflate în funcţie. „Vom susţine revolta popoarelor sătule de criza economică şi socială.” Franţa este una din ţările sale prioritare, Dughin asigurând că Putin a decis să favorizeze „internaţionala brună” în Europa. Preşedintele rus l-a salutat pe premierul ungar ultranaţionalist Viktor Orban, care susţine acţiunea sa în Ucraina, beneficiind în schimb de un preţ redus la gaz. Putin a evocat şi bunele rezultate ale partidului neonazist Jobbik. Iar în decembrie, şeful Kremlinului a numit în fruntea noii agenţii însărcinate cu propaganda internaţională a Rusiei un animator de talk-show violent xenofob – Dmitri Kisselev, tovarăş de drum cu Dughin.

Extremiştii, marionetele Kremlinului

Anul trecut, preşedintele Dumei a primit-o cu mare pompă pe Marine Le Pen, Dughin fiind şi el prezent. Tot anul trecut, la invitaţia unui grup de extremă dreapta, Dughin a participat la o manifestaţie la Paris. El este interesat şi de alte ţări şi speră ca amicii săi neofascişti să preia curând puterea în România, în Grecia sau în Olanda. În cazul Greciei, planul a reuşit, dar cu extrema stângă, aceeaşi stângă radicală care face să fiarbă şi Spania la chemarea Podemos.

Dughin duce lupta şi în interiorul ţării. La 12 decembrie, Putin lansa în Parlament: „Noi apărăm valorile tradiţionale, fundamentele spirituale şi morale ale civilizaţiei”, un discurs de care nu a fost străin tânărul său ministru al Culturii, Vladimir Mendinski, pe care unii îl numesc deja „Goebbels”-ul lui Putin. Recent, el a  împiedicat turnarea unui film despre Ceaikovski pe motiv că marele muzician ar fi apărut ca un gay refulat. După anexarea Crimeii, Mendinski a cerut artiştilor să semneze o petiţie de susţinere a preşedintelui rus.

A revenit teama şi pentru a desemna opozanţii la războiul contra Ucrainei, Putin a vorbit despre „trădători naţio-nali” şi de „coloana a cincea”, ca în vremurile URSS. „Trebuie să terminăm cu aceşti liberali pro-americani, duşmanii noştri”, a susţinut şi Dughin, care a alcătuit o listă cu media cele mai „antinaţionale”.

Adeptul represiunii

Născut în 1962, la Moscova, filosoful şi geopoliticianul Alexandre Dughin a preluat o teorie creată de emigranţi ruşi în anii 1920 – eurasianismul. Pentru aceşti „eurasişti”, URSS nu era decât nou avatar al Imperiului Rus – un spaţiu a cărui întindere şi multi-etnicitate necesită un stat centralizat forte, o asimilare forţată a populaţiilor frontaliere „periculoase” şi o represiune constantă a oricărei forme de democraţie, de autogestiune sau de revendicare a libertăţii individuale. Pentru eurasişti, Rusia reprezintă o civilizaţie unică dotată de propria misiune istorică – crearea unui centru nou de putere şi de cultură.

De la căderea URSS, Dughin a devenit menestrelul unei revoluţii conservatoare. Rusia, explică el, trebuie să preia controlul fostelor republici sovietice şi, mai global, să se plaseze în fruntea unei „civilizaţii terestre” fondate pe etatism, idealism şi principiul supremaţiei binelui comun. Civilizaţie care se va confrunta necesar cu civilizaţia reprezentată de SUA şi bazată pe individualism, comerţ şi materialism. Dacă în anii 1990 Dughin era un „gânditor” marginal ce promova socialismul şi o ideologie de extremă-dreapta deschisă fascismului, după venirea la Kremlin a lui Vladimir Putin (2000) influenţa lui a crescut semnificativ, ideile sale seducând o parte crescândă a societăţii ruse şi devenind populare printre militari. Adunând cercurile ruse cele mai reacţionare, Dughin a creat Mişcarea eurasiatică internaţională, care reuneşte cercetători, politicieni, parlamentari şi ziarişti din mai multe ţări, uniţi prin ura faţă de liberalism şi SUA. Mişcarea joacă un rol important în coluziunea ce se observă între partide europene de extremă dreapta şi puterea rusă.

Ruşii visează la „protectorat”

Dughin promovează un viitor „stat eurasiatic” care va cuprinde toate statele post-sovietice, ca şi ţări din Europa de Est şi care va exercita un „Protectorat” asupra întregului continent european. La Est, susţine Dughin, acest stat ar trebui să anexeze Manciuria, Mongolia şi Tibetul. Dacă planurile şi teoriile sale par aberante, ideile sunt susurate la urechile preşedintelui rus şi explică politica imperialistă a lui Putin din ultimii ani.

Popularitatea lui Dughin, frecvent invitat la televiziunea rusă, nu ar fi posibilă dacă tezele sale nu ar fi aprobate de Kremlin. Dughin aprobă anexarea Crimeii, dar crede că Rusia nu trebuie să se oprească de pe „drumul cel bun“ şi cere preşedintelui să ocupe estul şi sudul Ucrainei. Dughin este cel care oferă  fundamente „teoretice” poziţiei ultra-conservatoare a lui Putin asupra unor subiecte ca limitarea libertăţilor, interpretarea „tradiţională” a familiei, intoleranţa faţă de homosexualitate.

Planurile lui Vladimir Putin şi ambiţiile sale geostrategice şi militare sunt dificil de prevăzut, el surprinzând ţările vestice prin acţiuni neaşteptate, cum a fost apariţia în Crimeea a „omuleţilor verzi”, urmată de anexarea rapidă a peninsulei ucrainene. În fapt,  militari ai armatei ruse, fără însemne de apartenenţă, despre care liderul de la Kremlin a susţinut şi susţine că nu are cunoștință. Unul din primele decrete semnate de Putin la începutul lui 2015 a fost un decret ce autorizează străinii să lupte în armata rusă. Adică a creat „legiunea străină a Rusiei”, o mică revoluţie, decretul concretizând o lungă reflecţie începută după căderea URSS. O „legiune străină” care îi va permite de acum să nege fără jenă că trupele care ar interveni în ţări pe care doreşte să le „anexeze” ar avea legătură cu Rusia. NATO  studiază cum să contracareze aceste tehnici „ambigue” dacă preşedintele rus va încerca ceva similar în ţările baltice – Lituania, Estonia şi Letonia.

„Inamicul” NATO

La 26 decembrie, Kremlinul a publicat noua versiune a doctrinei militare a Rusiei care desemnează Organizaţia Nord-Atlantică drept o ameninţare fundamentală pentru securitatea rusă. După anexarea Crimeii în martie trecut, Putin a evocat pentru prima oară ideea unui „statut de stat” pentru Donbas, estul Ucrainei, unde conflictul a degenerat în violenţe extreme. Ca de obicei, Putin neagă totul, dar susţine cu arme şi combatanţi separatiştii pro-ruşi, păcălind Occidentul cu promisiuni de pace pe care nu are de gând să le ţină, provocând tensiuni diplomatice şi  activităţi militare misterioase.

În ultimul timp, consilierul ocult al lui Putin, ultranaţionalistul Alexandre Dughin, a dezvăluit scopurile acţiunilor Kremlinului – reconstituirea Imperiului Rus. Rasputin-ul lui Putin, Dughin, filosof, sociolog şi ideologul conceptului eurasiatic, care este şi consilierul preşedintelui Dumei de stat a Rusiei, a acordat la 27 ianuarie un interviu site-ului ungar alfahir.hu, apropiat de extrema dreaptă, în care precizează necesitatea creării unui „imperiu eurasiatic”, dominat de Rusia, care să contracareze influenţa Occidentului şi care ar îngloba ţări ca România, Ungaria, Serbia, Slovacia şi Austria. Referitor la viitorul Europei, el a spus că anticipează sfârşitul statelor-naţiuni şi a subliniat că în Rusia sunt persoane influente care încearcă să convingă Kremlinul să renunţe la Noua Rusie, care include Ucraina. Ceea ce este o capcană pentru că, „dacă abandonăm proiectul Noua Rusie, vom pierde nu numai în Crimeea, dar şi în întreaga Rusie”.

Despre viitorul Europei, Dughin arată că a crescut numărul euroscepticilor. „Mi se pare că prăbuşirea ansamblului UE este aproape şi inevitabilă, pentru că în Europa de azi nu există viziune pentru viitor, nici un scop, nici o strategie globală. O astfel de Europă nu poate exista”.

O politică nefastă pentru Rusia

În alte interviuri sau în articole proprii apărute în presă Dughin a dezvăluit planurile Kremlinului pentru Europa. Mai bine spus, contra Europei. Există un lobby eurasiatic în Europa Occidentală, oameni care iubesc Rusia, dar şi oameni care sunt reticenţi faţă de Putin, însă care resping hegemonia americană, liberalismul totalitar şi dictatul minorităţilor în societăţile europene. În unele cercuri de stânga, dar şi de dreapta, Putin este preferat liderilor ţărilor europene pentru lupta sa contra secularismului, contra lobby-ului liberal, contra globalizării, contra dominaţiei americane. Astfel, stânga anti-liberală, ca Syriza, partidul câştigător la alegerile din Grecia, este foarte apropiată de ideile noastre, susţine Dughin. La dreapta, nu este nevoie să reamintesc Frontul Naţional din Franţa, oameni care sunt favorabili lui Putin. Ei reprezintă adevărata Franţă şi numărul lor arată că elita ultra-liberală şi pro-americană este minoritată. Poporul Europei, care astăzi constituie o majoritate încă silenţioasă, formează baza reţelelor eurasiatice.

Rusia îşi impune valorile în Europa prin susținerea unui lobby eurasiatic care, la rândul lui, va crea pe continent reţele puternice. Cea mai bună manieră de a contracara atacul intelectual al Europei contra Rusiei este organizarea unui contra atac simetric al Rusiei contra Europei. Vă rog să înţelegeţi că nu cred că Rusia ar trebui să fie ostilă faţă de Europa, spune Dughin, precizând că actuala atitudine europeană faţă de noi relevă agresiune, iar când eşti agresat, trebuie să te aperi.