În Bulgaria, un km de linie de metrou costă aproximativ 56 milioane euro/km, iar în Finlanda preţul pe km de linie construit este estimat la 60 milioane euro.

Un km de linie de metrou construit pe Magistralele 4 şi 5, cu tot ce implică o construcţie de asemenea anvergură, respectiv toate dotările necesare unei funcţionări la parametrii proiectaţi şi impuşi de o deplină siguranţă a transportului şi un confort adecvat pentru călătorii transportaţi, costă aproximativ 95 milioane de euro. Directorul de investiţii al Metrorex, Constantin Mustăţea ne-a explicat că nu există un preţ standard în România sau în Europa pentru construcţia magistralelor de metrou. Acesta este calculat în funcţie de condiţiile de amplasament existente, de cerinţele de transport, de dotarea staţiilor şi de multe alte elemente care sunt identificate în cadrul studiilor de fezabilitate. „În medie, Magistrala 4 si 5 de metrou respectiv Parc Bazilescu – Lac Străuleşti şi Eroilor-Drumul Taberei costă aproximativ 95 milioane de euro/km. Tot ce cuprinde un km de metrou funcţional (inclusiv staţii şi depouri) este inclus în această sumă: execuţia lucrărilor de structură tunele circulare şi galerii, cale de rulare, exproprieri, devieri de reţele, eliberarea amplasamentelor, guri de ventilaţie sau orice alte instalatii care au corespondent din subteran la suprafaţă, instalaţii electrice şi sanitare pentru zonele publice şi tehnice, instalaţii de înaltă şi medie tensiune, puţuri de mare adâncime, instalaţii de transport călători (lifturi şi escalatoare), etc. O magistrală de metrou este o instalaţie foarte complexă, care cuprinde şi lucrări deosebite pentru o siguranţă a traficului la cele mai înalte standarde tehnice“, ne-a declarat oficialul Metrorex. Acesta ne-a precizat că sunt două tipuri de galerii de metrou, respectiv secţiuni dreptunghiulare şi tuneluri circulare. „Betonul care formează structurile galeriilor este foarte bine dimensionat din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii în timp, galeriile sunt constuite foarte bine, iar în cei peste 35 de ani de funcţionare nu au existat probleme în ceea ce priveşte structurile construite. Tunelurile şi staţiile sunt săpate la adâncimi curpinse între 12 şi 24 m, şi sunt amplasate în diverse stratificaţii ale terenului de la zone de argilă compactă până la zone unde structura este total imersată în acviferul subteran“, ne-a declarat Constantin Mustăţea.