Cutremurul financiar din Dubai poate lovi România (VIDEO)

Update 14:57Junker spune că nicio ţară din Europa nu se află în situaţia Dubaiului

reşedintele grupului de miniştri de finanţe din zona euro, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a declarat duminică, în China, că nu vede vreo similitudine între situaţia Dubaiului şi cea din Europa, după panica ce a cuprins pieţele în urma moratoriului solicitat de emirat, relatează AFP.

"Nu văd vreo problemă de nerambursare (as datoriilor scadente, n.r.) în Europa", a afirmat Junker, întrebat de jurnalişti în legătură cu acest subiect, după întâlnirea pe care a avut-o la Nanking cu primul ministru chinez Wen Jiabao.

Prezent şi el la reuniune, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a susţinut declaraţiile lui Junker. "Confirm în totalitate ceea ce a spus primul ministru" al Luxemburgului, a precizat el.





"Problemele apar când pieţele îşi pierd încrederea în capacitatea unui stat de a-şi rambursa datoriile", a explicat Juan Carlos Rodado, economist la Natixis.

Statele din estul Europei sunt primele vizate în acest moment. După prăbuşirea URSS, capitalurile străine au invadat aceste pieţe, pentru ca, odată cu criza, să se retragă, lăsând economiile estice în pană de lichidităţi.

Potrivit lui Rodado, statele baltice, România şi Ucraina, aflate de altfel şi în situaţie de instabilitate politică, figurează în prezent printre statele "cele mai riscante".

Pentru a continua să găsească investitori în titluri de stat, aceste ţări sunt nevoite să plătească dobânzi tot mai mari, ceea ce măreşte costul datoriei, subliniază Guy Longueville, analist la BNP Paribas.

Până acum, aceste state au fost ajutate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), ale cărui resurse au crescut puternic de la începutul crizei, instituţia jucând un rol de pompier - şi bancher - pe plan mondial.

"Însă cum cea mai mare parte a crizei a trecut în prezent, FMI ar putea să-şi schimbe strategia", în condiţiile în care riscurile de contagiune sunt deocamdată înlăturate, estimează Agnès Bénassy-Quéré, de la Centrul de studii prospective şi informaţii internaţionale.

AFP detecta în decizia recentă a FMI, de a amâna plata celei de-a treia tranşe către România, un semnal că Fondul adoptă o politică mai puţin flexibilă. Un alt semnat este reprezentat de criticile aduse Ucrainei, care nu a pus în practică reducerile de cheltuieli bugetare convenite.