Măsuri drastice luate de Fisc, începând de ieri, împotriva celor ce nu folosesc case de marcat fiscale sau nu emit bonuri la serviciile sau produsele vândute. Potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), firmele care nu sunt dotate cu aparate de marcat electronice fiscale achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate, cele care nu le utilizează, nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sau emit bonuri pentru o valoare mai mică decât cea reală şi cele care nu deţin documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat riscă să le fie suspendată activitatea o perioadă cuprinsă între una şi trei luni.

Măsurile au intrat în vigoare de ieri, 1 martie, şi vor presupune şi sigilarea punctului de lucru al comerciantului a cărui activitate a fost suspendată de către Fisc.

Banii nejustificaţi vor fi confiscaţi

Pentru încălcarea obligaţiilor men­ţionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 15.000 de lei, însă dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, banii se confiscă, caz în care amenzile se situează între 2.000 lei şi 4.000 lei.

La data suspendării, unitatea va fi sigilată de echipa de control şi se va afişa la loc vizibil un anunţ cu textul „Activitate suspendată de Antifraudă – ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”, iar pe durata măsurii respectiva locaţie rămâne sigilată.

Plângerea nu mai suspendă sancţiunile

„Este important de menţionat că plângerea nu mai suspendă executarea sancţiunilor dispuse pentru sancţionarea abaterilor menţionate, iar ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an”, se precizează în comunicat.

Evaziunea fiscală, 16% din PIB

Măsurile anunţate zilele trecute de către Fisc vin în contextul în care la buget se colectează mult mai puţini bani decât potenţialul colectării, o bună parte din economie este nefiscalizată, iar România are una din cele mai mici ponderi ale veniturilor bugetare în PIB.

În vara anului trecut, Consiliul Fiscal (CF) a prezentat propriile sale estimări referitoare la anul 2013 privind evaziunea fiscală. CF a estimat o evaziune fiscală situată la 16% din PIB în 2013, în creştere de la 13,8%, nivel valabil pentru 2012. Din cele 16%, majoritatea, adică 12,2% din PIB, au provenit doar din TVA, în timp ce gradul de colectare a fost foarte scăzut, de sub 60% din obligaţiile bugetare, spunea în luna ­iulie 2014 preşedintele Consiliului, economistul Ionuţ Dumitru.

„Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate”, spunea atunci şeful CF. Potrivit lui, din cele 72 miliarde lei evaziune la TVA estimate de Consiliul Fiscal, circa 10 miliarde de lei se regăsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depăşind 80%.

Gradul de colectare a veniturilor bugetare de sub 60% este cauzat şi de birocraţia excesivă din România, care se situează pe poziţia 146 din 148 din ţări în ceea ce priveşte efectele taxării faţă de motivaţia de a munci şi investiţii, explica economistul.

În standarde europene, veniturile sunt foarte mici, respectiv 32,7% din PIB versus 42,7% media europeană. El a precizat că din ’90 până în prezent România s-a apropiat cu veniturile de 35% din PIB doar în 1999 şi 2007, în timp ce veniturile fiscale au trecut o singură dată peste 30% din PIB.