În ultimii doi ani, abia dacă s‑a mai auzit de Oferte Publice Inițiale (IPO) sau de transferuri de pe Rasdaq pe piața reglementată. În schimb, delistările au micșorat consistent numărul emitenților de pe această piață. Dacă la finele lui 2008 erau 1.753 de firme listate, la sfârșitul lui 2010 numărul companiilor era redus la 1.309. Ceea ce înseamnă o delistare a aproximativ 25% din totalul emitenților de pe Rasdaq. „În 2010, numărul de delistări a crescut uşor față de numărul de delistări din 2009“, precizează Narcisa Oprea, partener la casa de avocatură Schoenherr și membru în Consiliul de Administrație al bursei. „Deși cauzele care stau la baza delistărilor sunt diferite și este dificil de analizat la modul general, cât privește tipul de companii delistate, trendul este unul clar: de ieșire a companiilor de pe piața Rasdaq, în contextul în care doar trei dintre companiile delistate au ales să se transfere pe piața reglementată“, adaugă Narcisa Oprea.

EVITAREA TRANSPARENȚEI. Potrivit partenerului Schoenherr, „anvergura delistărilor nu trebuie să îngrijoreze, căci o piață de capital nu va funcționa la parametrii săi firești decât dacă emitenții vor să fie pe piață și implicit înțeleg, acceptă și respectă cerințele pieței de capital“. „Delistările s‑au făcut într‑un ritm normal, este un fel de curățare a pieței“, susține Gabriela Onțică, director de dezvoltare în cadrul grupului de practică piețe de capital, din cadrul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).

Cu alte cuvinte, cine dorește să rămână trebuie să respecte condițiile de transparență și de raportare impuse de piețele reglementate. Un argument deloc confortabil pentru acționarii majoritari, care văd în transparența raportărilor un inamic. „Piața Rasdaq este nereglementată și de aceea companiile trebuie să ia o decizie în privința listării pe piața reglementată – ceea ce presupune întrunirea unor criterii, precum un anumit capital social minim, un anumit număr de acționari, respectarea guvernanței corporative sau raportări periodice – sau delistarea. Multe companii de pe Rasdaq preferă cea de‑a doua variantă, întrucât acționarii consideră că nu au nevoie să fie pe bursă, adică nu au nevoie de transparență, ceea ce este de înțeles, având în vedere free‑float‑ul mic al acestor societăți, deținute în unele cazuri de un acționar“, afirmă Mihai Mureșan, director de tranzacționare la Intercapital Invest. Un alt motiv pentru care acționarii unor companii de pe Rasdaq au decis delistarea este și acela al diminuării valorii companiei, deci și al atractivității companiei în fața potențialilor investitori, în funcție de fluctuația valorii acțiunilor. „În noile condiții, companiile își pierdeau atractivitatea în eventualitatea unei tranzacții“, spune Radu Stoicoviciu, partener al PricewaterhouseCoopers, companie de consultanță și audit din Big Four.

Cititi intreg articolul aici: http://moneyexpress.money.ro/articol_22575/mai_bine_fara_public.html

 

Cititi si: 2012 poate fi anul cel mai important din istoria recentă a Bursei. Va profita BVB de oportunităţile ce se ivesc deja?

0

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Telefon

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.