De ce ne îmbrăcăm la fel de 20 de ani - Opinie

Sursa: Money Express | Publicat: 30 dec 2011, 00:03 | Actualizat: 30 dec 2011, 10:26

Aţi citit probabil articolul „You say you want a devolution“ al lui Kurt Andersen din „Vanity Fair“. A făcut turul facebookului în câteva ore. Teza lui e simplă: spune că, în istorie, la 20 de ani, lumea vine cu câte o revoluţie în stil, muzică, film etc. Ei bine, de mai bine de 20 de ani încoace, lucrurile au îngheţat.

ARTICOLE LIFESTYLE & SHOPPING

Filmul n‑a evoluat spectaculos cum o făcea o dată la 20 de ani, muzica a înlocuit‑o pe Madonna cu Lady Gaga (cam acelaşi lucru), vestimentaţia nu s‑a schimbat nici ea prea mult: de la tenişii lui Cobain la converşii din ziua de azi ce s‑a întâmplat notabil? Poate, observă autorul american, s‑au înmulţit tatuajele pe corpurile cetăţenilor obişnuiţi. Poate fotbaliştii poartă mai multe creste decât în anii ’90 când încă mai aveau codiţă şi se făceau permanent. Dar schimbări fundamentale n‑au fost. Explicaţiile? Avansul tehnologic a schimbat de fapt gustul pentru nou. Nu mai vrem aşa de mult nou, nu ne mai interesează prea tare ce‑o să urmeze. Viitorul e aşa de demodat. Într‑o şi mai largă perspectivă, economia e de vină, spune Andersen. De fapt, asta e ce s‑a schimbat fundamental, modul de producţie şi de distribuţie a obiectelor culturale (modă, film, muzică etc.). Nu şi‑au modificat prea tare conţinutul sau lookul, dar şi‑au schimbat complet motoraşele economice. În rest suntem obsedaţi de retro: un magazin Apple seamănă cu unele decoruri din „Odiseea Spaţială. 2001“.

Mai întâi o observaţie de la noi, aşa, apărută tot în MONEY EXPRESS. Schimbarea politică şi economică e şi mai profundă. Am mai vorbit aici de o inversare a polilor, practic.

De la un wellfare state al anilor ’60, am trecut la o perioadă în care popcultura se consumă în cantităţi mari, dar neplătite sau aproape neplătite, accesul fiind clar mult mai uşor prin noile tehnologii; în schimb, devin adevărate provocări susţinerea pe linie de plutire a drepturilor în ce priveşte sănătatea sau educaţia... Concluzie: cultura a alunecat înspre o calitate a ei fundamentală, dar periculoasă, aceea de opium (ca anestezic). Cultură gratis contra o viaţă mai grea, mai vulnerabilă.

Apoi, să trecem puţin la România şi să verificăm ipoteza neschimbăriii din ultimii 20 de ani. Pentru noi a fost altfel, evident. Întâi şi întâi a fost „integrarea“, senzaţia că tot timpul trebuie să facem update‑uri pentru a ajunge Vestul din urmă. În anii ’90, explozia televiziunii prin cablu a ars etape importante pe care consumatorul vestic le‑a savurat încet‑încet odată cu schimbarea începută din anii ’80 (şi aici cu excepţiile de rigoare, la francezi cablul a pătruns mai greu decât la americani). În schimb, la noi, explozia cablului petrecută la sfârşitul anilor ’90 avea să fie urmată abrupt de explozia Internetului din 2000. Ruptura dintre generaţii s‑a produs destul de brusc: unii au rămas cu telecomanda în mână, alţii au rămas cu mouse-ul în mână, alţii doar plimbă degetul pe ecran. Diferenţa de conduită şi consum nu s‑a separat doar în generaţii distincte, ci chiar şi în biografia unui singur individ care în adolescenţă era îndrăgostit de MTV, pe la 20 de ani era dependent de jocuri pe computer, iar la 30 de ani are mii de prieteni în reţele sociale. Citeşte articolul

Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!

Taguri: costi rogozanu, facebook, Romania

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

De ce ne îmbrăcăm la fel de 20 de ani – Opinie | Startformoney.com / Sâmbătă, 31 Decembrie 2011 11:49

...câteva ore. Teza lui e simplă: spune că, în istorie, la 20 de ani, lumea vine cu câte o revoluţie în stil, muzică, film etc. Citește mai departe… ...

Goth / Vineri, 30 Decembrie 2011 11:24

Arma de indobitocire in masa

Mai sunt multe de spus, mai ales privitor la muzica, care este un element esential in formarea spiritului unei generatii. Muzica mainstream de dupa sfarsitul anilor 80 (in special rap, techno, trance, dance, house, iar la noi si manelele) a devenit un instrument de indobitocire in masa, caracterizata de monotonie, superficialitate, conformism, retete facile, un fel de fast-food, si de lipsa de mesaj (cel putin de unul ce te face sa gandesti si sa-ti pui intrebari, adica potential subversiv). Muzica de alt tip, noncomerciala, de talia celei de pana in 87-89 se face si acum, dar nu e promovata. Gustul publicului e format si dirijat, inspre spiritul de turma, omul nou orwellian, lipsit de imaginatie si individualitate, care inghite ceea ce i se serveste. Muzica unor trupe ca Nirvana sau ceva mai recent, Rammstein, care sparg tiparele, sunt mai degraba "scapari regretabile" ale sistemului. In curand nu vor mai fi posibile. Fireste, muzica noncomerciala se gaseste pe net, insa cati stiu ce sa caute, si cati nu sunt deja prea indobitociti ca sa o guste si inteleaga?
Mai e de urmarit in mana cui sunt casele de discuri si televiziunile muzicale. Se va observa ca cele influente si puternice financiar sunt aproape integral in mana catorva indivizi, de o anumita etnie, pe care nu e "politically corect" s-o numesti... Scopul a ceea ce se intampla este deci eminamente politico-social, cu toate ca si partea de comercial si profit are rolul ei. E intradevar mai usor sa negociezi contracte ca si casa de discuri cu niste pseudo-vedete de mucava si efemere decat cu niste artisti autentici si constienti de valoarea lor. Am vrut sa dau un link la o piesa ce descrie bine situatia de care vorbim, dar nu se gaseste, nici macar pe youtube. Incercam totusi ceva, desi mai putin explicit, de la alta trupa la care se gasesc macar versurile: http://www.allthelyrics.com/lyrics/escape_with_romeo/music_is_dead-lyrics-1251587.html

-1

Lool / Vineri, 30 Decembrie 2011 11:03

Un articol de om trait pe sub pamant

Numai 2 exemple:
Film:
Au aparut filmele 3D,lucru care e total diferit de acum 20 de ani.
Muzica:
A devenit mai proasta, acum se face deobicei retusata pe calculator si tendinta e ca mai toate instrumentele sa fie simulate cu un soft specializat.

Si inca unu, apropo de televiziune:
Tendinta este de implementare a televiziunii sellective, adica sa poti sa iti alegi ce fel de programe sa vizualizezi inclusiv filme. Acest lucru se poate realiza ori cu o telecomanda, ori cu "degetul pe ecran",ori de pe o retea de socializare.Mijlocul prin care se face nu conteaza!
Gresim fundamental cand spunem ca nu am evoluat.

Dupa mine ... internetul este adevarata revolutie. Inca nu s-a dezvoltat la capacitatea maxima. Nu ma refer la tzatza leana care nu stie ce e ala mouse.Sunt deja generatii depasite de aceste tehnologii.

-1

Pagina 1

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Telefon

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.