În ultimele două decenii aceste ţări au reuşit să-şi dubleze PIB/capita faţă de media celor mai bogate state UE, ceea ce nu reprezintă o performanţă excepţională din punct de vedere istoric şi global, dar oricum atestă un proces serios de convergenţă, unul pe care România nu a fost în stare să-l facă. De ce? Fiindcă, deloc întâmplător, ţările baltice au adoptat un regim economic mai liberal decât România. Chiar mult mai liberal – iar roadele s-au văzut în timp.

Situaţia este confirmată de raportul Doing Business al Băncii Mondiale. Estonia, de exemplu, se plasează pe locul 12 în lume la uşurinţa derulării afacerilor, în vreme ce România este pe locul 36. În Estonia durează 100 de zile să capeţi aprobările necesare unei construcţii, în România 260 de zile. În Estonia durează 3 luni ca să te racordezi la reţeaua de energie, în România durează 6 luni, iar costul este triplu (raportat la venitul/locuitor). Datoria publică este de 10% din PIB în Estonia, în România este 40%. De ce? Fiindcă atunci când a venit criza statul estonian nu a intervenit ca să-i salveze pe faliţi – sistemul bancar, dezvoltatorii imobiliari ş.a. – în consecinţă Produsul Intern Brut s-a scufundat zdravăn, după care şi-a revenit spectaculos. Spre comparaţie, România a introdus în 2009 programul „Prima casă“, menit să-i salveze pe imobiliari, program care există şi astăzi, deşi criza a dispărut de mult şi am intrat iar într-un mic boom. În ansamblu calitatea guvernării a fost mai bună la ei decât la noi.

BOGDAN GLĂVAN,
profesor de economie, autorul siteului logec.ro