„România se află într-unul dintre cele mai bune momente ale istoriei sale din punct de vedere al garanțiilor de securitate. Membră a Uniunii Europene și mai ales a NATO, România se bucură de protecție în cazul unui ata din partea unui stat terț”, a declarat senatorul liberal Octavian Moțoc, la începutul acestei luni, în plenul Senatului.

Acesta a enumerat chiar instrumentele de răspuns ale NATO și ale SUA în cazul unui atac asupra României: forțele de intervenție rapidă dislocate în zonă, scutul antirachetă de la Deveselu, precum și unități aeriene și submarine. Iar Armata Română va putea face față acestei provocări.

„Ce se va întâmpla însă cu civilii în cazul unui atac de anvergură, posibil, deși puțin probabil? Unde se vor adăposti aceștia în timp util, în așa fel încât pierderile de vieți omenești să fie minime? Cunoaște fiecare cetățean modul în care trebuie să acționeze într-o astfel de situație limită? Ei bine, nu, cu siguranță!”, a declarat senatorul PNL.

De altfel, există o lege care prevede că primarii sunt cei care trebuie să dispună măsuri și să controleze modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora. „Care spații de adăpostire colective? Că nimeni nu știe, poate cu excepția primarilor, care sunt acestea, cum sunt arondate ele cetățenilor și cum se efectuează afluirea către acestea în caz de necesitate”, menționează senatorul.

Mai mult, acesta afirmă că, deși are peste 50 de ani, nu a fost implicat niciodată în vreun exercițiu de apărare civil:. „În afară de beciul casei în care stau, nu cunosc un alt loc în care m-aș putea adăposti eu și familia mea în caz de atac aerian sau cu rachete.”

Asta în ciuda faptului că legea prevede și că, „periodic, pe baza planurilor și a programelor de pregătire și cu aprobarea primarului localității, se efectuează exerciții de alarmare publică”.

Pentru a vedea cum s-a ajuns la această situație gravă, trebuie să vedem cine are obligația de a realiza adăposturile pentru români. Legea prevede că „Autoritățile administrației publice, instituțiile publice, agenții economici și proprietarii de imobile au obligația să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă”.

Însă, „dacă ne uităm în jur, nu prea vedem astfel de adăposturi”, declară Octavian Moțoc. Iar amenda maximă pentru încălcările grave ale acestei legi este de doar 5.000 de lei, adică puțin peste 1.000 de euro.

Senatorul a încheiat spunând că nu este normal „să tratăm cu atâta dezinteres o problemă cu adevărat de viață și de moarte pentru milioane de cetățeni” și că această problemă trebuie pusă pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării.