Principala obiecţie a lui Trump vizează controlul birocraţilor străini asupra cantităţii de energie pe care o utilizează SUA. Obiecţia acestuia nu este, însă, întemeiată, potrivit negociatorului american Todd Stern, care a explicat că nici o ţară nu dictează alteia planul de emisii.

În acest context, sute de membri ai Academiei Naţionale de Ştiinţe au semnat o scrisoare deschisă adresată candidatului republican la alegerile prezidenţiale, susţinând că decizia de a retrage Statele Unite din acord implică consecinţe severe şi pe termen lung pentru viitorul vieţii umane pe Pământ. La nivel mondial, Statele Unite sunt al doilea cel mai mare producător de gaze cu efect de seră, după China.

Cu toate acestea, sursa citată precizează că Trump nu poate anula acordul. Cu toate acestea, el poate genera efecte în rândul celor 193 de ţări participante dacă retrage Statele Unite din înţelegerea de la Paris. Decizia ar pune sub semnul îndoielii planul COP 21 de a reduce din emisia gazelor cu efect de seră.

Donald Trump are la dispoziţie trei modalităţi prin care îşi poate pune în aplicare ideea. În primul rând, Trump poate retrage formal Statele Unite din acord în decursul unui an după intrarea în vigoare a înţelegerii, prin abandonarea tratatului climatic din 1992. Acest lucru nu necesită acordul Congresului.

A doua opţiune este reprezentată de amânarea până la finalul primului semestru al mandatului, apoi scoaterea Statelor Unite din acord în baza unei clauze existente. După ce s-au alăturat tratatului de la Paris, ţările trebuie să aştepte cel puţin trei ani înainte să declanşeze perioada de retragere de un an, urmată de un alt an de aşteptare.

Ultimul şi cel mai probabil scenariu implică lipsa impunerii unor reguli sau a unor măsuri necesare pentru a reduce nivelul poluării în Statele Unite. Trump a declarat că el ar elimina Agenţia de Protecţie a Mediului Înconjurător din Statele Unite, agenţia responsabilă cu reglementările în ceea ce priveşte poluarea şi gazele cu efect de seră.