România a atras doar 435 milioane de euro din fondurile structurale alocate în perioada 2007-2009. Suma reprezintă mai puţin de 8% din valoarea de 5,6 miliarde de euro alocată de Comisia Europeană în ultimii trei ani. Dintre cele şapte programe operaţionale prin care pot fi atrase fonduri europene, cel mai mare procentaj de absorbţie îl înregistrează cel dedicat competitivităţii economice.
Peste 16% din fondurile alocate pentru acest program au ajuns la beneficiari, aceÅŸtia fiind, în principal, întreprinderi mici ÅŸi mijlocii. Cel mai mic grad de absorbÅ£ie, aproape de zero, l-au înregistrat programele destinate autorităţilor locale. Acestea ar fi concluziile, potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului de FinanÅ£e.
“În 2007 nu s-a făcut nimic. Abia în 2008 au fost acreditate de Bruxelles autorităţile de management, au fost lansate programele ÅŸi au început să fie depuse primele proiecte”, explică Radu Limpede, consultant pe fonduri europene. Potrivit acestuia, este prea devreme în acest moment să se realizeze o apreciere reală a sumelor absorbite, pentru că România a întârziat foarte mult procedurile de accesare a fondurilor europene.
“Abia anul viitor putem face o statistică reală. Cred că per total va fi ceva mai bine, având în vedere că pe Competitivitate ÅŸi pe Resurse Umane au fost depuse multe proiecte bune. Dezastru este la Transport, unde nu s-a mai depus nimic. E mai uÅŸor să faci grevă ÅŸi să ceri bani de la stat decât să faci un proiect bun ÅŸi să obÅ£ii bani europeni”, spune Limpede.
Dacă cele 435 milioane de euro, care au intrat efectiv în economia reală, sunt raportate la bugetul alocat pentru 2007-2013, în valoare totală de 19,2 miliarde de euro, gradul de absorbÅ£ie scade la 2,2%. Uniunea Europeană a alocat până acum României 5,6 miliarde de euro, din care a virat deja 1,92 miliarde de euro. Din aceÅŸti bani, cei care au ajuns însă la beneficiari reprezintă doar 22% din total.
În ceea ce priveÅŸte fondurile pentru agricultură, lucrurile stau ceva mai bine. Din cele aproximativ opt miliarde de euro alocate României, UE a virat deja 976 milioane de euro, iar valoarea celor 4.700 de proiecte semnate deja prin Programul NaÅ£ional de Dezvoltare Rurală depăşeÅŸte 1,6 miliarde de euro.
Potrivit Departamentului Afacerilor Europene, România a primit, de la data aderării, aproximativ 5,6 miliarde de euro, incluzând fondurile de preaderare necheltuite până în 2007. ContribuÅ£ia la bugetul Uniunii Europene pentru 2007-2009 se ridică la 3,6 miliarde de euro, arată datele Ministerului de FinanÅ£e.
“Judecând exclusiv după sumele alocate, România poate fi considerată beneficiar net. Judecând însă din perspectiva sumelor transferate efectiv în economia reală ÅŸi mai apoi din perspectiva impactului pe care acestea le-au avut asupra transformării mediului economic ÅŸi social, devine evident că România suportă costuri de oportunitate”, spunea recent fostul ÅŸef al DAE, Vasile PuÅŸcaÅŸ.
Una dintre principalele cauze ale acestui grad mic de absorbÅ£ie este întârzierea demarării programelor, de la acreditarea autorităţilor de management, cele care gestionează la nivel local aceste fonduri ÅŸi până la redactarea Ghidurilor solicitantului, documentele pe baza cărora se depun cererile de finanÅ£are ÅŸi lansarea efectivă a programelor. Datele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) arată că programul operaÅ£ional pentru creÅŸterea competitivităţii are un grad de absorbÅ£ie de 16,5%, dublu faţă de media de 7,78%. Urmează programul pentru mediu (13,26%) ÅŸi cel regional (8,46%). Restul programelor înregistrează un grad de absorÅ£ie de sub 5%.
Cei mai puÅ£ini bani au fost absorbiÅ£i în cadrul programelor pentru transport (0%), pentru dezvoltarea capacităţii administrative (0,67%) ÅŸi pentru asistenţă tehnică (0,09%). “În cazul celor trei programe, principalii beneficiari, cei care ar trebui să depună proiectele, sunt autorităţile locale ÅŸi centrale, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătite ÅŸi nu au capacitatea să acceseze aceste fonduri”, spune Peter Barta, director executiv al FundaÅ£iei Post Privatizare. În opinia acestuia, gradul de absorbÅ£ie de 7,78% este foarte mic. “Nici nu cred că este real. Foarte mulÅ£i au renunÅ£at la proiectele aprobate, deoarece condiÅ£iile s-au modificat foarte mult comparativ cu perioada când au fost depuse. Cred că procentajul real al banilor care au ajuns la beneficiari este, mai degrabă, de 5%. Nesemnificativ, deoarece avem la dispoziÅ£ie mult mai mulÅ£i bani care puteau acum să fie în economia reală ÅŸi să miÅŸte lucrurile”, spune Peter Barta.
Ce fac alte ţări
Faţă de august, creÅŸterea gradului de absorbÅ£ie este de doar 0,75 punce procentuale, potrivit ACIS. Din datele primite de la Comisia Europeană, rezultă că suma virată României din august până în prezent a crescut cu 3,7 milioane de euro, sau 0,02% din totalul fondurilor structurale. Spre comparaÅ£ie, Polonia a absorbit în acest interval 346 milioane de euro (0,53% din totalul fondurilor). În Lituania, gradul de absorbÅ£ie a crescut cu 3,3 puncte procentuale (233 milioane de euro). România stă, totuÅŸi, mai bine decât Bulgaria, unde UE nu a mai virat niciun ban din august.
Peter Barta face o comparaÅ£ie cu Ungaria în ceea ce priveÅŸte programul pentru creÅŸterea competitivităţii: în România au fost depuse 4.175 de proiecte, din care 1.082 au fost aprobate ÅŸi s-au semnat contracte pentru 737 dintre acestea.
Valoarea lor se ridică la 2,1 miliarde de lei (500 milioane de euro), incluzând cofinanÅ£area. În Ungaria, în 2008-2009 au fost semnate 4.407 contracte, în valoare de 900 milioane de euro, incluzând cofinanÅ£area. “E clar că s-au miÅŸcat mult mai bine ca noi”, spune Barta. În opinia acestuia, în următoarele luni, situaÅ£ia are toate ÅŸansele să rămână aceeaÅŸi.
“Cu siguranţă, gradul de absorbÅ£ie nu va creÅŸte, dacă nu sunt schimbate ghidurile, dacă nu sunt reduse termenele de evaluare, dacă nu sunt angajaÅ£i specialiÅŸti, evaluatori de meserie”, spune Barta.
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
Credite imobiliare
Vot: 0,0 din 0 voturi