România ar putea înregistra în 2017 o încetinire a creșterii economice la 3,6%, de la estimarea de 5% în 2016, și un deficit de 3,3% pe metodologie ESA, potrivit lui Maximilien Lambertson, analist la The Economist Intelligence Unit (EIU), informează Agerpres.

Spre deosebire de metodologia pe cash destinată calculării deficitului bugetar, cea ESA ia în calcul și angajamentele de plăți.

„Ne așteptăm ca PIB-ul și își încetinească ritmul de creștere, de la o creștere estimată de 5% în 2016 la 3,6% în 2017. PSD va urmări un program ‘anti-austeritate’ care presupune continuarea reducerilor fiscale, creșterea salariilor în sectorul public și creșterea salariului minim. În 2017 estimăm un deficit bugetar echivalent de 3,1% din PIB pe metodologie națională (de 3,3% pe metodologie ESA 2010), ceea ce depășește limita UE. Acestea se vor produce pe fondul creșterii cheltuielilor, scăderii veniturilor și încetinirii creșterii economice sub previziunile guvernamentale: estimăm o încetinire a ratei de creștere economică (3,6%) față de cea a Guvernului (de 5,2%) în 2017”, a declarat Lambertson.

Cifrele EIU pot fi văzute și ca un duș rece administrat economiștilor noștri responsabili de prognozele oficiale. Acestea vin după ce la finele lunii ianuarie CNP a avansat o estimare de creștere pentru acest an de 5,2%, în creștere de la valoarea de 4,3% publicată în toamnă.

Prognoza CNP a fost criticată de către economistul Florin Cîțu, senator PNL. ”Opinia mea este aceea că CNP a fost forţată să preia datele umflate din programul PSD de guvernare pentru a-l credibiliza. Concret, prognoza de iarnă a CNP care a apărut pe 20 ianuarie 2017 (cu două luni mai repede decât în mod normal) a preluat la virgulă datele din programul de guvernare al PSD publicat în septembrie 2016. Cu toate că, potrivit legii, ministrul de finanţe ar fi trebuit să preia datele de la CNP din prognoza de toamna 2016”, spunea el.