Gruparea Stat Islamic a apărut undeva în nordul Irakului și a ajuns să controleze zone întinse din această țară, dar și din Siria. Mai mult, ISIS a amenințat că va crea un Califat care va ocupa şi Europa, ”România musulmană” urmând a deveni parte a regiunii ”Orobpa”.
Mai multe țări, inclusiv Statele Unite, s-au coalizat și au început să atace pozițiile grupării jihadiste. În paralel, ele au început să înarmeze și milițiile kurde, pentru ca și acestea să poată aduce o contribuție în lupta contra ISIS.
Populația kurdă, însă, e răspândită în mai multe țări printre care Turcia, Siria, Irak și Iran și vrea să-și refacă statul – Kurdistan – desființat de Imperiul otoman în 1834. Ei nu au reușit să rupă din teritoriile țărilor ai căror cetățeni sunt, dar acum că au primit armanent important au început din nou să spere că mai au o șansă. Prima vizată a fost chiar Turcia, fapt ce explică de ce turcii au bombardat mai mult poziții ale kurzilor decât ale islamiștilor.
În acest moment, țările din jurul Mării Negre poartă conflicte armate, într-o formă sau alta, mai puțin România și Bulgaria. Tot acest joc militar are drept scop, spun analiștii militari, reîmpărțirea sferelor de influență în acestă zonă deosebit de bogată în resurse energetice.
”Acțiunea complexă convine statelor vecine și cred că și marilor puteri…. În viitor e posibil să avem două Turcii. Kurzii vor profita de pe urma instabilității Turciei. E șansa lor. De asemenea, constituția acestei țări permite armatei intervenția pentru garantarea unui stat laic în Turcia. Iar situația este departe de a fi sub control în statul turc! În acest context, cred că sunt ultimele trei luni de pace la Marea Neagră”, a declarat economistul Silviu Crăescu, consultant politic și de securitate, citat de Libertatea.
”Convulsiile politice din Turcia au început mai demult. În 9 iulie, Erdogan a fost pe punctul de a cere azil poltic într-o ţară europeană. Fusese într-o vizită privată în afara Turciei, iar la întoarcere a avut supriza să afle de la serviciile secrete că nu mai are ce căuta în ţară. Timp de câteva zile nu s-a mai auzit nimic de Erdogan, apoi a apărut brusc în postura de victimă a unei lovituri de stat. De asemnea, puciştii nu au avut nici o revendicare, ceea ce este foarte ciudat, iar membrii trupelor care au susţinut rebeliunea nu au avut semne de identificare specifice armatei turce, adică nu erau, de fapt, militari. Acum, preşedintele Erdogan pare să profite de ocazie şi să se răzbune. Lucrurile nu s-au clarificat în acestă ţară şi este foarte probabil că vor urma şi alte lovituri de stat, lucru pe care l-a subliniat chiar premierul Turciei”, a susținut, la rândul său, Sebastian Sârbu, analist militar.
