Această isterie împotriva băncilor are două surse - costul ridicat al finanţărilor şi câştigurile substanţiale obţinute de bănci în fiecare an, de pe urma afacerilor derulate aici. Potrivit informaţiilor oferite de banca centrală a Bosniei şi Herţegovinei, dobânzile obţinute de populaţie pentru depozitele constituite se vor ridica, în 2009, la aproximativ 73 milioane de euro, în timp ce companiile vor câştiga 17,3 milioane de euro, iar companiile publice - 15,3 milioane de euro.

Reprezentanţii băncilor din Bosnia şi Herţegovina spun că instituţiile de credit reinvestesc profitul obţinut pe piaţa locală, iar acesta se ridică la 767 milioane de euro.

Impactul crizei economice şi financiare globală a lovit Bosnia-Herţegovina începând din ultimul trimestru din 2008, când activitatea economică s-a restrâns, iar comerţul a încetinit puternic. Autorităţile bosniace au încheiat în mai 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru asistenţă financiară, în valoare de 1,15 miliarde de euro. Analiştii spun că economia din Bosnia-Herţegovina ar putea scădea cu 3% în acest an, iar deficitul public a fost estimat la 4,7% din produsul intern brut (PIB). Pentru 2010 este anticipată o uşoară redresare.

Comisia Europeană a propus, la finele lunii octombrie 2009, acordarea unui pachet de asistenţă financiară pentru Bosnia-Herţevogina sub forma unui împrumut de până la 100 milioane de euro, care să completeze programul negociat de autorităţile bosniace cu FMI. Împrumutul ar urma să fie oferit în două tranşe, probabil în al doilea şi al patrulea trimestru din 2010.

Asistenţa financiară este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor din pachetul agreat de Bosnia-Herţegovina cu FMI. Comisia Europeană a mai adoptat propuneri similare de finanţare pentru Serbia (împrumut de 200 milioane de euro), pentru Armenia (100 milioane de euro) şi Georgia (46 milioane de euro).