Financial Times: Boom-ul economic al României ascunde pericole alarmante

FT susţine că investitorii au profitat de avantajele oferite României de integrarea în Uniunea Europeană şi au intrat în sectorul bancar sau imobiliar conştienţi de profitabilitatea pe care o pot obţine. Cotidianul dă exemplu Raifeissen Bank, care a preluat acum cinci ani de la stat Casa Agricolă pentru 45 de milioane de dolari şi, cu o investiţie de 250 de milioane, a dus astăzi banca la o valoare de 2,5 miliarde de dolari. "Perspectivele pe termen lung arată bine. Pe termen scurt însă, ceva trebuie să se întâmple în următorii doi ani pentru ca economia să ajungă la un echilibru", crede Stephen van Groningen, directorul executiv al Raiffeisen Romania."Suntem abia la început de drum", spune şi directorul administrativ al dezvoltatorului britanic Copper Beech, Diwaker Singh, ce a finalizat recent planuri de 2,5 miliarde euro, privind construcţia a 16.500 locuinţe.

Fondul Monetar Internaţional vede însă altfel situaţia. Îngrijorat de turbulenţele globale de pe piaţa creditelor, FMI avertizează asupra pericolelor economice care pot să apară în România, făcând referire la deficitul de cont curent ridicat. Reprezentantul FMI la Bucureşti, Juan Fernandez-Ansola, afirmă: "În acest mediu extrem de optimist, încercăm să păstrăm o stare de alertă în ceea ce priveşte riscurile, sarcină deloc uşoară".

România trebuie să atingă un echilibru mult mai bun, pentru binele ţării şi al UE, mai crede FT. Din anul 2000, produsul intern brut a crescut în medie cu peste 6%, cea mai rapidă rată de creştere din Uniunea Europeană, după cea înregistrată de statele baltice. Investitorii UE au pătruns în România, atraşi de o piaţă de 20 de milioane consumatori, a doua ca mărime în estul Europei, după Polonia, şi de oportunităţile de a stabili exporturi low-cost. Alimentate de privatizări, investiţiile de capital străin au depăşit anul trecut zece miliarde euro, cea mai mare valoare din regiune, conform Financial Times.

Acum însă, avertizările legate de mediul economic sunt din ce în ce mai răspândite. Inflaţia, care a fost în scădere pe parcursul anilor trecuţi, a urcat la 6% luna trecută, de la 4% în luna iulie. Majorarea preţurilor la energie şi alimente la nivel global, la care se adaugă seceta din România, îşi au rolul lor. Importante sunt însă şi majorările salariale, estimate la aproximativ 25% pe an, sau aproape 20% în termeni reali.

Calculat în medie la 7 000 de euro pe an, nivelul salariilor rămâne cel mai scăzut din UE, însă este estimat de FMI cu cea mai rapidă creÅŸtere din celelate state ale uniunii.  Ansola crede însă că majorările salariale sunt "nesustenabile", luând în considerare productivitatea în creÅŸtere cu mai puÅ£in de 10% pe an. Cu alte cuvinte, dacă în alte state fost comuniste creÅŸterile salariale sunt în general susÅ£inute de companiile private, în România, sectorul public este pe primul loc, datorită influenÅ£ei sindicatelor, care tocmai au determinat statul să ofere o sporire cu 28% a salariului minim pe economie, conform cotidianului britanic.

Majorarea salariilor ajută la creÅŸterea nivelului creditelor, în special al celor la case. Se aÅŸteaptă ca sectorul creditelor să crescă cu 50%-60% anul acesta, după o creÅŸtere de 53% în 2006, scrie FT. Creditorii îşi asumă însă prea multe riscuri, crede FMI, mai ales că jumătate din împrumuturi sunt făcute în valute, în principal euro. ÃŽnsă bancherii argumentează că nivelul datoriilor este sub 30% din PIB. "Nu suntem îngrijoraÅ£i de viteza de creÅŸtere economică din cauză că se face de la un nivel foarte redus", susÅ£ine directorul executiv al Băncii Comerciale Române, Manfred Wimmer, subsidiara băncii austriece Erste. Cu toate acestea, sectorul creditelor susÅ£ine creÅŸterea importurilor, care duc la majorarea deficitului de cont curent la 14%. Nivelul este considerat periculos de FMI, care cere României să tempereze creÅŸterea economică. Drept urmare, fondul s-a declarat de acord cu recentele majorări ale dobânzii de referinţă, însă îşi menÅ£ine îngrijorările legate de politica fiscală. 

Deficitele bugetar estimat pentru anul acesta la 1,5 procente din PIB ÅŸi la 2,7% din PIB în 2008, nu sunt considerate de foarte mari. FMI nu este de acord cu această părere ÅŸi spune că deficitele sunt exagerate luându-se în calcul circumstanÅ£ele actuale, mai scrie Financial Times.  Directorul diviziei de analiză macro-economică a ministerului de finanÅ£e, Dorin Mantescu, a declarat că "deficitul de cont curent actual este destul de ridicat, însă, pe plan general, performanÅ£ele economiei sunt bune". Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!