Zeci de puncte de pe drumurile naționale au devenit pericol pentru șoferi după ce Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), subordonată Ministerului Transporturilor,  a decis să separe sensurile de circulație cu parapeți de beton. Lungimea afectată a drumurilor naționale este de aproape 200 de kilometri, scrie digi24.ro.

Parapeții, pericol în loc de protecție

Pentru ca parapeții să își îndeplinească cu brio funcția de asigurare a securității rutiere trebuie îndeplinite mai multe condiții.

Una dintre acestea este aceea ca parapeții să fie legați între ei. ”Dacă parapetul este montat corect (inclusiv cu legăturile dintre blocuri), toți lucrează ca o curea elastică și redirecționează camionul. Doar dacă este lovit perpendicular nu mai are efect. În acest caz (un grav accident rutier recent – n.red.) puțin probabil să fi fost așa. Pe lângă aceasta trebuie ca pe lângă parapet să nu fi fost depus material amtiderapant, înghețat căci atunci acesta lucrează ca o rampă”, spune un inginer specializat în siguranță rutieră din cadrul CNAIR.

”Problema parapeților din Romania este aceea că nu sunt montați, sunt doar așezați. Un parapet Jersey fixat întoarce inclusiv un TIR de 45 tone pe sensul de pe care a venit. Un Jersey așezat ca în România este o armă mortală”, afirmă Mihai Alexandru Crăciun, inițiator al forumului Construim România.

Parapeții obturează vederea șoferilor

Un alt pericol privește faptul că deseori parapeții obturează vederea șoferilor. Aceasta se întâmplă când un șofer vrea să vireze stânga pentru a intra pe un drum lateral fiind obligat să traverseze sensul opus. Sau dacă el vine din drumul lateral și vrea să vireze tot către stânga intrând pe drumul principal. În ambele situații, mai ales dacă este seară sau întuneric, el poate vedea cu greu vehiculele de pe sensul pe care îl va traversa, în primul caz, sau pe care va ajunge, în al doilea caz. Situația este critică noaptea cum farurile autoturismelor, singurele vizibile, sunt amplasate la o înălțime mai mică de 80 de centimetri, cât are un parapet Jersey în înălțime, scrie digi24.ro.

Studiu de caz

O astfel de situație critică se întâlnește la ieșirea din localitatea Brăila pe DN21 spre Slobozia. Pe o lungime de șapte kilometri de la ieșirea din localitate, compania a montat parapeți de beton cu scopul teoretic de a crește siguranța automobiliștilor și a locuitorilor din satul Vărsătura, traversat de drumul național. Proiectul nu a avut la bază nici un audit de siguranță rutieră după cum cere legea. ”Nu este necesară avizarea acestui proiect de către un auditor deoarece această măsură tehnică face parte din lucrarile de întreținere curentă în ceea ce privește ridicarea gradului de siguranță rutieră a drumurilor avute în administrare”, spune CNAIR. Răspuns este surprinzător cum montarea unor parapeți limitează drastic vizibilitatea și nu poate fi comparată cu refacerea unor marcaje rutiere sau cu cosmetizarea pomilor de pe marginea șoselei.

Oficial montarea parapeților a fost cerută de Prefectura Brăila pentru a micșora numărul de accidente cauzate de vehiculele care veneau din zona de agrement Lacu Sărat amplasată lateral de DN 21și care întorceau peste linia continuă la întoarcerea spre municipiu. Parapeții ar fi urmat să oblige și localnicii din satul Vărsătura, traversat de parapeți, să folosească doar trecerile de pietoni amplasate în zonele unde parapeții erau întrerupți.

”Prefectura județului Brăila a solicitat prin adresa nr. 8140/04.07.2016, înaintată către Ministrul Transporturilor, pentru creșterea siguranței circulației și reducerea riscului rutier, montarea unui separator de sensuri și amenajarea unei girații la intersecția DN 21 și DJ 212”, spune CNAIR.

”Amplasarea parapetelui de beton pe DN 21, km 1+500- km 5+850 și  km 6+800 – km 7+600 a fost solicitată și de următoarele autorități: Inspectoratul de Poliție Județean Brăila prin adresa  nr. 136612/06.06.2016, Inspectoratul General al Poliției Romane-Directia Rutieră  prin adresa nr. Nr 1940803/07.07.2016, Inspectoratul de Poliție Brăila-Serviciul Rutier a cerut prin adresa nr. 136780/23.06.2016”, spune CNAIR.

Parapeții da, giratoriul ba

În urma solicitării, CNAIR și Dunapref s-au repezit pentru a monta kilometrii de parapeți fără a realiza și giratoriile cerute de Prefectura Brăila și care ar fi soluționat problema vizibilității. Dacă amplasarea câtorva kilometri de parapeți de beton pe mijlocul drumului nu a fost dificilă, colaborarea CNAIR cu primăria U.A.T. Chiscani pentru exproprierile necesare realizării giratoriului s-a dovedit dificilă. ”S-au stabilit următoarele soluții tehnice pentru eliminarea punctelor negre, astfel (…) amenajarea unui sens giratoriu la intersecția DN 21 Km.4+500 cu DJ 212 în baza unui protocol de colaborare cu U.A.T. Comuna Chiscani în vederea asigurării tuturor relațiilor de trafic și implicit reducerea vitezelor de deplasare”, spune CNAIR.

Numărul accidentelor, mai mare

Protocolul a rămas pe hârtie, iar giratorul lipsește luni bune după montarea parapeților. Zona a devenit un loc predilect pentru accidente. Victimele sunt șoferii care ies din DN 21 la stânga pentru a se deplasa către localitatea Chiscani dar și cei care vin dinspre această localitate intrând în DN21 spre Slobozia. Victime au devenit și șoferii imprudenți care pentru a nu întoarce mașina după kilometri buni încearcă să se strecoare prin zonele dintre parapeți unde există trecerile de pietoni. Afectați sunt și cei care staționează pe banda a doua pentru a vira la stânga și sunt acroșați din spate în zilele cu ceață de către cei care merg înainte și vin cu viteză. Cât privește indicatoarele de reducere a vitezei, acestea există dar nu sunt respectate de majoritatea șoferilor, scrie digi24.ro.

Chestionată asupra cazului și în privința limitării vizibilității după montartea parapeților, CNAIR a dat un răspuns suprinzător. ”La efectuarea oricărei manevre care conduce la schimbarea direcției de mers, conducătorii auto poartă responsabilitatea încetinirii și asigurării iar respectarea acestor prevederi conduce la asigurarea unui grad de siguranță rutier ridicat și evitarea oricărui eveniment tragic”, spun oficialii CNAIR. Deci orice obstacol ar trânti compania în mijlocul drumului, șoferii poartă responsabilitatea.

Potrivit publicației locale ”Obiectiv Vocea Brăilei”, în loc să prevină accidentele, invenția CNAIR, lipsită de giratoriile necesare, le-a înmulţit. ”Marea problemă rămâne, însă, faptul că, din cauza parapeţilor de beton care, teoretic, ar fi trebuit să preîntâmpine accidentele rutiere, numărul tamponărilor a crescut foarte mult în intersecţia de la Trei Movile (intersecția DN21 cu DJ 212), unde şoferii reclamă că  vizibilitatea este obturată de separatoarele de sens. Companiei de Drumuri i se reproşează că nu a construit un sens giratoriu înainte de a monta zidul de beton de pe mijlocul drumului. Cert este că demersurile pentru realizarea unui giratoriu au început la modul serios abia în luna noiembrie, după ce montarea separatoarelor de sens a inflamat puternic spiritele în zonă. Un giratoriu este necesar şi la intrarea în staţiunea Lacu Sărat care, în prezent, este inaccesibilă pentru şoferii ce vin dinspre Slobozia. Nici acolo nu a fost prevăzută, însă, o astfel de facilitate înainte de a se bloca drumul cu parapeţi de beton”, spune publicația menționată.

De unde această grabă?

Singura explicație pentru lipsa giratoriului și pentru montarea pripită a parapeților este contractul cu firma Dunapref. Acordul cadru cu aceasta are o durată de doi ani și a fost semnat în primăvara anului trecut pe 22 aprilie. Parapeții ar urma să fie montați de 192 de kilometri de drumuri naționale cu două benzi pe sens.

Contractul a fost semnat anul trecut la capătul a doi ani de dispute în justiție și în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Acuzele au privit inclusiv o realizare a documentației de licitație astfel încât aceasta să fie câștigată de o anumită firmă, singura ce producera parapeții la dimensiunile cerute în licitație. În final, contractul, cu o valoare de 52 de milioane de lei, a fost semnat cu asocierea Kamarom SRL – Dunapref SA.

Prima firmă se ocupă de comercializarea prefabricatelor din beton, în timp ce a doua este producătoare. Dunapref a fost deținută de omul de afaceri Horia Simu care a vândut-o fondului de investiții austriac Donau Finanz. La licitația pentru privatizarea CFR Marfă din 2013 fondul austriac a participat în asociere cu TransFeroviar Grup, firmă deținută de Călin Mitică, trimis în judecată de DNA. Donau Finanz este fondată de austriacul Michael Kraus, mare maestru al Marii Loji Masonice a Austriei și mare maestru onorific al Marii Loji Masonice a României(foto).