Firmele româneşti de armament vor ca România să urgenteze semnarea Codurilor de Conduită ale EDA

Sursa: NewsIn | Publicat: 15 nov 2009, 14:13

Firmele româneşti de armament vor ca România să urgenteze demersurile de aderare la Codurile de Conduită ale Agenţiei Europene de Apărare (EDA), pentru a intra pe piaţa europeană din domeniul Apărării, din cauză că în ultimii ani nu au primit niciun contract major de achiziţii din partea statului.
0
comentarii

Vot: 0,0 din 0 voturi

ARTICOLE NEWS

"Este destul de neplăcut şi nelucrativ faptul că România este singura ţară din cadrul Agenţiei Europene de Apărare care nu a semnat Codul de Conduită privind achiziţiile militare şi cel privind offsetul. Toate ţările au semnat, inclusiv Bulgaria. Dacă vrem ca industria românească de armament să nu rămână o Cenuşăreasă în acest domeniu, atunci ar trebui urgentată semnarea acestor iniţiative europene", a declarat, pentru NewsIn, reprezentantul Asociaţiei Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară - Patromil, Viorel Manole.

Potrivit lui Manole, semnarea celor două Coduri ar reprezenta o şansă pentru firmele româneşti de armament să primească contracte şi să se implice activ pe piaţa europeană din domeniul Apărării. "Nivelul nostru tehnologic nu ne permite să fim prim contractori în cazul unor licitaţii internaţionale, trebuie să fim conştienţi de capabilităţile noastre, dar putem fi nişte parteneri serioşi pentru alte firme europene care pot fi primi contractori, cu care am colaborat şi cu care putem să colaborăm mai mult, dacă s-ar semna cele două Coduri", a explicat reprezentantul Patromil.

Viorel Manole spune că autorităţile justifică refuzul de a adera la aceste iniţiative europene prin faptul că doresc să protejeze industria naţională de armament, deşi în ultimii ani firmele interne producătoare de produse militare nu au primit niciun contract major din partea statului român. "Au fost mai multe observaţii de ce nu am semnat cele două Coduri. Ni s-a spus că dacă se semnează cele două coduri, aceasta ar fi limitat posibilităţile de sprijin a industrie româneşti pentru că trebuia să se ţină cont de o concurenţă foarte transparentă şi foarte deschisă. Tot ce pot să spun este că până la apariţia acestor Coduri în acest an, au existat toate premisele pentru a fi sprijinită industria de apărare şi nu s-a făcut. Nu există niciun program major de achiziţii care să fie făcut de o firmă românească în calitate de prim-contractor. Deci această explicaţie nu o văd să stea în picioare", este de părere Viorel Manole, care a adăugat că din cauza lipsei de comenzi de pe plan intern, industria românească de armament a trebuit să se reducă de la 200.000 de angajaţi cât avea în 1989, la aproximativ 60.000 în anul 2000, pentru ca în prezent să mai numere doar 20.000 de oameni.

MApN a refăcut pentru a treia oară memorandumul de aderare la Codurile de Conduită

Pe de altă parte, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor apărării din Suedia, de la sfârşitul lunii septembrie, reprezentantul României, secretarul de stat Viorel Oancea, a trebuit să dea explicaţii cu privire la perspectivele pe care le are în vedere România de a subscrie la Regimul interguvernamental de încurajare a competiţiei pe Piaţa Europeană a echipamentelor de apărare şi la cele două Coduri subsecvente, respectiv "Codul celor mai bune practici în lanţul de furnizare" şi "Codul de conduită privind off-setul". "Reprezentantul României a informat participanţii despre iniţierea unui noi demers de către Ministerul Apărării Naţionale, în vederea obţinerii aprobării politice pentru subscrierea la iniţiativele EDA privind Regimul interguvernamental şi codurile de conduită asociate", potrivit răspunsului MApN, remis la solicitarea NewsIn.

Practic este vorba de cea de a treia iniţiativă a Ministerul Apărării de a subscrie la iniţiativele europene, precedentele fiind respinse în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Astfel, în anul 2007, MApN a elaborat două Memorandumuri care au fost înaintate CSAT. "În şedinţa CSAT din 18 decembrie 2007, s-a decis amânarea pentru 2008 a luării unei decizii privind subscrierea la Regimul Interguvernamental. Argumentele în favoarea acestei decizii au fost: nefinalizarea procesului de privatizare a industriei de apărare naţională şi întârzierea conectării firmelor private naţionale de profil la organismele europene în acest domeniu", se arată în răspunsul MApN. Ca urmare, în anul 2008 a fost întreprins un demers similar, prin elaborarea unui memorandum comun MApN-MAE, care însă s-a soldat cu un nou eşec.

După primele două încercări de a trece proiectul prin CSAT, s-a schimbat Guvernul, iar Ministerul Apărării a fost pus în situaţia de a relua toată documentaţia şi procesul de avizare. "Întrucât, o dată cu formarea noului Guvern, la începutul anului 2009, au apărut structuri avizatoare diferite-Ministerul Economiei, precum şi datorită schimbării titularilor de portofiliu la ministerele implicate în acest domeniu, s-a impus reluarea procesului de aprobare a subscrierii la iniţiativele europene. MApN în colaborare cu Ministerul Economiei, MAE şi Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de tehnică specială a elaborat proiectul de memorandum M1615 din 8 iulie 2009, pentru subscriere României la aceste demersuri europene. Proiectul a fost avizat de toate structurile guvernamentale în acest domeniu-Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Ministerul Economiei, şi ulterior a fost semnat de vicepremier şi premier, informează MApN.

În prezent documentul se află în CSAT, pentru a fi introdus pe ordinea de zi, în vederea luării unei decizii, se mai arată în răspunsul Ministerului Apărării.

Agenţia Europeană de Apărare are 26 de membri

Potrivit MApN, Agenţia Europeană de Apărare este un organism comunitar creat prin decizia comună a Consiliului Uniunii Europene în iulie 2004, având misiunea de a sprijini statele membre în îmbunătăţirea capacităţilor militare necesare în domeniul gestionării crizelor derulate în cadrul politicii europene de securitate şi apărare. Printre misiunile Agenţiei Europene de Apărare se numără dezvoltarea de capacităţi în domeniul apărării, promovarea cercetării, tehnologiei  şi a cooperării în domeniul apărăii, dar şi crearea unei pieţe comune competitve europene în domeniul echipamentelor militare şi a bazei tehnologice şi industriale. Agenţia Europeană de Apărare are, în prezent, 26 de membri - toate statele Uniunii Europene cu excepţia Danemarcei.

România este în Agenţia Europeană de Apărare de mai bine de 2 ani


"Prin Memorandumul nr. M 146 din 17.01.2007, aprobat de CSAT, România a aderat la Agenţia Europeană de Apărare în 09.03.2007, demarând procesul de conectare la structurile şi activităţile Agenţiei Europene de Apărare, prin participarea la Echipele de Dezvoltare Integrată, la grupurile de lucru ale procesului CDP (Capability Development Plan) şi la mecanismul decizional al Agenţiei Europene de Apărare (Comitetul Director, Comitetul Pregătitor)", se arată într-un răspuns al MApN, remis la solicitarea NewsIn.

Printre proiectele Agenţiei Europene de Apărare se numără şi implementarea unui Cod de Conduită, prin care toate statele participante trebuie să asigure transparenţa contractelor privind achiziţiile militare, orice contract a cărui valoare depăşeşte un milion de euro urmând să fie postat pe internet şi să permită deschiderea licitaţiei pentru toate societăţile din ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel, toate ţările semnatare ale Codului de Conduită au obligativitatea de a face un anunţ standard pentru licitaţiile din domeniul apărării, care să fie publicat pe un portal electronic-"Ellectronic Bulletin Board", care este gestionat de către Agenţie. "Codul de Conduită este un pas important făcut de Agenţie pentru a facilita concurenţa transfrontalieră în achiziţii publice în domeniul apărării, deoarece acest lucru ar trebui să ajute companiilede a-şi dezvolta pieţe în afara celor naţionale. (...) Scopul înfiinţării acestui Cod de Conduită este acela de genera transparenţă şi competitivitate în achiziţiile apărării din domeniul apărării, unde în prezent o mare parte din acest contracte de apărare sunt scutite de la concurenţa transfontalieră", se arată pe site-ul Agenţiei.

Ulterior, în cadrul Agenţiei au fost adoptate alte două Coduri -"Codul celor mai bune practici în lanţul de furnizare" şi "Codul de Conduită privind offsetul". "Ultimul dintre ele reprezintă o extindere a Codului de Conduită şi în sfera operaţiunilor compensatorii asociate atribuirii contractelor de achiziţie de produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării, şi urmează să intre în vigoare pe 1 iulie 2009", se arată în răspunsul MApN. Totuşi, conform site-ului Agenţiei Europene de Apărare, România nu se află nici printre semnatarii acestui Cod de Conduită privind offsetul.

Codurile nu impun niciun fel de constrângeri sau sancţiuni

Astfel, la mai bine de doi ani de la aderarea la structurile Agenţiei Europene de Apărare (EDA), România este singurul stat membru care nu şi-a respectat angajamentele şi nu a semnat Codurile de Conduită. "Codul este practic un gentlemen's agreement, care dacă nu este semnat nu impune niciun fel de constrângeri sau sancţiuni pentru România, dar care era un angajament luat odată cu aderarea la Agenţia Europeană de Apărare. Practic, prin aderarea la Codul de Conduită s-ar fi dat şansa firmelor româneşti din domeniul apărării să poată intra pe piaţa europeană din domeniu şi să poată participa ca şi contractori sau subcontractori pentru diverse contracte în domeniul apărării", a declarat, pentru NewsIn, un oficial din cadrul Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
 

 
 
 
 
 
 

CE RECOMANDA PRIETENII TAI PE FACEBOOK

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!.
Siteul MONEY.RO foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X