Singura concesie pe care au făcut-o reprezentanții instituției financiare internaționale a fost să reducă veniturile estimate din privatizări până la 500 milioane de euro pe an.

„Experiența a arătat că în Grecia există o rezistență politică profundă la privatizare”, constată experții Fondului în raportul citat. Conform acestora, în acest context, este esențial pentru o analiză realistă și robustă a sustenabilității datoriei să fie programate venituri reduse din privatizare, reprezentate de mici plăți anuale pentru concesiune, dividende ocazionale și vânzări imobiliare graduale, toate acestea ajungând la o valoare totală de aproximativ 500 milioane euro pe an.

„Privatizarea ar trebui să fie urmărită în continuare, în principal pentru a îmbunătăți guvernanța și climatul de investiții, și nu neapărat din motive fiscale”, spun cei de la FMI. Potrivit acestora, dacă veniturile din privatizare depășesc nivelurile estimate, diferența ar urma să fie utilizată pentru a achita datoria țării, fapt ce ar consolida sustenabilitatea datoriei publice și încrederea investitorilor.

Astfel, noile proiecții privind privatizările din Grecia nu cuprind vânzări de acțiuni la băncile elene și doar vânzări modeste ale unor active imobiliare. În ceea ce privește acțiunile la companii, FMI estimează că acestea vor fi mai greu de vândut decât cele privatizate până în prezent.