Dacă gradul de absorbţie s-ar menţine la 0,5% pe lună, România ar reuşi să absoarbă fondurile pentru 2007-2009 în 15 ani. Aceasta în condiţiile în care totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate de Uniunea Europeană pentru 2007-2013 depăşeşte 19 miliarde de euro. Totuşi, având în vedere că mare parte din bani a fost absorbită în 2009, situaţia se va îmbunătăţi, spun consultanţii şi autorităţile.

“Numărul de contracte de finanţare a crescut foarte rapid în cursul lui 2009 şi s-au înregistrat progrese în implementarea proiectelor de către beneficiari. Tendinţa crescătoare se va păstra şi în perioada următoare”, spune Ştefan Ciobanu, directorul general al ACIS.

Cea mai mare creştere faţă de luna septembrie a înregistrat-o Programul Operaţional Regional - două puncte procentuale, gradul de absorbţie ajungând la 10,3%. Cea mai mare pondere în totalul plăţilor făcute în octombrie revine programului pentru mediu, care a primit 36,6% din cele 28,8 milioane de euro absorbite luna trecută. Totuşi, programul pentru creşterea competitivităţii economice, destinat companiilor, rămâne lider la gradul de absorbţie - 16,63%, cu peste 100 de contracte noi de finanţare. Urmează programul pentru mediu, care a absorbit 13,46% din banii alocaţi pentru 2007-2009.

La polul opus rămâne programul pentru transporturi, unde gradul de absorbţie rămâne zero - doar 11.400 de euro din 1,3 miliarde de euro au ajuns la beneficiari. 17 proiecte au fost aprobate în cadrul acestui program, inclusiv două care fac parte din Autostrada Bucureşti-Constanţa, dar banii nu au fost încă viraţi, pentru că nu au fost demarate lucrările.

Grad de absorbţie foarte mic au şi programele pentru dezvoltarea capacităţii administrative şi asistenţă tehnică - 1%, respectiv 0,11%. Aceste programe sunt destinate în principal autorităţilor centrale şi locale, “ceea ce înseamnă că nu sunt pregătite şi nu au capacitatea să acceseze aceste fonduri”, spune Peter Barta, director executiv al Fundaţiei Post Privatizare. În schimb, Ciobanu spune că sistemul de absorbţie pentru autorităţi a fost schimbat începând cu acest an: sumele necesare proiectelor sunt incluse în bugetele beneficiarilor şi folosite pentru proiecte, iar cheltuielile sunt decontate din programele operaţionale. “Deşi în cadrul acestor programe sunt în curs de derulare mai multe proiecte, există un decalaj de timp între cheltuirea sumelor în cadrul proiectelor şi decontare”, arată Ciobanu.

În Bulgaria, unde gradul de absorbţie a ajuns la 6,48% din fondurile pentru 2007-2009, cel mai mare grad de absorbţie, peste 17%, îl are programul pentru întărirea capacităţii administrative, în timp ce creşterea competitivităţii economice este pe ultimul loc. În octombrie au fost depuse 506 proiecte, iar alte 125 au fost aprobate. Contracte de finanţare au fost semnate pentru 147 de proiecte. În total, firmele şi autorităţile din România au depus până acum 13.481 de proiecte, dintre care o treime au fost respinse. Numărul mare de respingeri este cauzat fie de faptul că beneficiarii nu ştiu cum să facă un proiect, fie pentru că evaluatorii nu sunt suficient de bine pregătiţi şi acordă note contradictorii aceluiaşi dosar.

În plus, în condiţiile în care evaluarea proiectului poate dura şi nouă luni, iar situaţia de pe piaţă se poate schimba de la o lună la alta, multe companii care depun proiecte renunţă la acestea. Birocraţia şi accesul tot mai dificil la creditare au determinat circa 25% dintre solicitanţii de fonduri structurale să renunţe la proiecte, spune Peter Barta.