Cele 66.546 de secţii de votare se deschid la ora 8.00 (9.00, ora României). Cele mai multe secţii de votare se vor închide la ora 19.00 (20.00, ora României), dar în marile oraşe votul va continua până la ora 20.00 (21.00, ora României).
Scrutinul prezidenţial se desfăşoară sub regimul stării de urgenţă, instaurată în Franţa după o serie de atentate comise de reţeaua teroristă Stat Islamic şi soldate cu sute de morţi.
Peste 50.000 de agenţi de poliţie, jandarmi şi militari sunt mobilizaţi pentru misiuni de ordine publică în ziua alegerilor, inclusiv 12.000 în zona metropolitană Paris.
Emmanuel Macron, 39 de ani, fost bancher de investiții și ex-ministru al Economiei în mandatul președintelui François Hollande, sosit în frunte după primul tur, este dat favorit detașat în ultimele sondaje care îl creditează ca având între 61,5 și 63% din voturi comparativ cu 37-38,5% cât ar întruni rivala sa în vârstă de 48 de ani.
Dar votul surpriză în favoarea Brexit în Regatul Unit sau victoria neașteptată a lui Donald Trump în Statele Unite îndeamnă la prudență vizavi de anchetele de opinie care întâmpină dificultăți în Franța în măsurarea efectului posibil al „votului alb” și a absenteismului la vot.
Cei doi pretendenți dau asigurări că reprezintă înnoirea clasei politice, dar unul apără liberul schimb și vrea aprofundarea integrării europene, în timp ce celălalt denunță „globalizarea sălbatică” și imigrația și dorește un „protecționism inteligent”, arată AFP.
Participarea de duminica aceasta ar putea fi slabă: doar 68% din persoanele chestionate spun că sunt sigure că vor merge să voteze, în condițiile în care pentru prima oară în ultimii aproape 60 de ani cele două mari partide tradiționale, de stânga — Partidul Socialist și de dreapta — Republicanii, sunt în afara celui de-al doilea tur prezidențial. Iar la extrema stânga, unii refuză să aleagă „între ciumă și holeră”.
Cei doi candidați vor vota în nordul Franței, Macron, în stațiunea balneară Touquet, iar Le Pen, în fieful său Henin-Beaumont.
Campania s-a încheiat vineri în confuzie după difuzarea a mii de documente ale campaniei lui Emmanuel Macron, piratate și prezentate online, o operațiune calificată imediat de către echipa candidatului ca una de „destabilizare”.
Președintele francez, François Hollande, a dat asigurări sâmbătă că atacul informatic masiv asupra unor documente ale echipei de campanie a candidatului de centru Emmanuel Macron, publicate chiar înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică, nu va rămâne ”fără răspuns”.
„Știam că existau aceste riscuri în timpul campaniei prezidențiale, pentru că s-a întâmplat și în alte părți. Nimic nu va rămâne fără răspuns”, a declarat el pentru AFP.
Comisia națională de control privind campania prezidențială, care s-a reunit sâmbătă dimineață, a recomandat instituțiilor media „să dea dovadă de responsabilitate și să nu transmită aceste materiale, pentru a nu afecta sinceritatea scrutinului”.
Aproximativ 47,5 milioane de francezi sunt chemați la urne începând de la ora 6,00 GMT până la ora 17,00 GMT (chiar 18,00 GMT la Paris și în unele mari orașe), sub măsuri de înaltă securitate: peste 50.000 de polițiști, jandarmi și militari sunt desfășurați pentru a asigura securitatea scrutinului.
Franța, care trăiește din 2015 sub regimul stării de urgență, a scăpat poate dintr-un nou atentat islamist odată cu arestarea în noaptea de joi spre vineri a unui fost militar de 34 de ani, convertit la islam și jurând supunere față de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). El a fost reținut în proximitatea unei baze militare din Evreux, la o sută de kilometri nord-vest de Paris, cu arme ascunse în apropiere.
Pe 20 aprilie, cu trei zile înaintea primul tur al alegerilor prezidențiale, un polițist a fost ucis pe artera pariziană Champs-Elysees. Atacul a fost revendicat de SI, grupare aflată la originea majorității atentatelor care au făcut 239 de morți în Franța din ianuarie 2015.
