Freedom House: Criza economică şi tensiunile politice au influenţat negativ mass-media din România

După ce a trenat în urma altor ţări din regiune pe aproape întreaga perioadă a tranziţiei, din cauza unei rupturi ezitante de trecutul său comunist, în 1 ianuarie 2007 România a reuşit să devină membră a Uniunii Europene. Însă la scurt timp după aceea a urmat dezamăgirea, în condiţiile în care coaliţia de centru-dreapta de la guvernare s-a dezintegrat în 2007, iar miniştrii care au condus procesul de aderare la UE au fost daţi la o parte, afirmă Freedom House.

De la mijlocul anului 2005, viaţa politică a României a fost practic blocată între premierul Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu şi s-a încheiat cu înfrângerea lui Tăriceanu la alegerile parlamentare din 2008.

În 2009, în ţară au avut loc alegeri prezidenţiale şi europarlamentare, precum şi o serie de referendumuri, pe fondul problemelor economice şi a tensiunilor politice puternice.

În 13 octombrie, guvernul premierului Emil Boc s-a prăbuşit după un vot de neîncredere, o premieră în istoria României de după tranziţie. Noul guvern şi preşedintele nu au reuşit să ajungă la un acord privind nominalizarea unui nou premier, ceea ce a lăsat în impas politic şi administrativ ţara.

După realegerea lui Băsescu în ceea ce a fost descris drept cel mai turbulent scrutin din ultimii 20 de ani din ţară, Emil Boc a fost numit din nou premier.

După opt ani de creştere economică robustă, în 2009 criza economică globală a pus guvernul în faţa unei provocări mari: să demonstreze capacitatea României de a se adapta la circumstanţe economice noi, mai dure, pe fonsul tensiunilor politice şi unei coaliţii de guvernare instabile.

În martie, Guvernul a cerut UE şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) un credit de stabilizare, care a fost aprobat în mai, dar executivul întâmpină dificultăţi în a implementa condiţiile cerute.

Recesiunea economică a contribuit şi la deteriorarea standardelor profesionale în sectorul media din ţară, potrivit raportului Freedom House.

Guvernarea democratică naţională

În luna mai, Guvernul a convenit asupra unei serii de reforme şi a unei reduceri drastice a cheltuielilor în sistemul public - condiţii pentru a primi împrumutul FMI şi UE - dar eforturile de reformă au fost blocate de prăbuşirea guvernului şi de alegerile prezidenţiale turbulente din toamnă, apreciază organizaţia.

Tensiunile politice au fost exacerbate de abuzul de putere al guvernului, care a emis un număr neobişnuit de mare de ordonanţe de urgenţă şi care a cerut Curţii Constituţionale să decidă în chestiuni politice, scrie Freedom House.

La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele l-a demis pe ministrul de interne Dan Nica, membru PSD, ceea ce a declanşat o criză politică fără precedent, inclusiv moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut guvernul Boc.

Cabinetul şi preşedintele nu au reuşit să numească un nou premier înainte de alegerile prezidenţiale, ceea ce a aruncat guvernul într-un blocaj politic şi administrativ ce a pus în pericol acordarea unei noi tranşe a împrumutului FMI.

În aceste condiţii, ratingul României în ceea ce priveşte guvernarea democratică s-a deteriorat de la 3.75 la 4.00.

Procesul electoral

În 2009, România a avut alegeri prezidenţiale şi eropene, precum şi un referendum pentru adoptarea unui Parlament monocameral. Alături de un nivel extrem de scăzut al prezenţei la vot, au existat dovezi serioase de fraude şi manipulare. Autoritatea electorală permanentă, organism nou creat şi independent, s-a dovedit ineficientă. Observatorii internaţionali au considerat că procesul electoral a fost corect şi conform standardelor internaţionale. Însă, observatorii locali şi internaţionali au subliniat subiectivitatea presei, ce a contribuit în cel mai turbulent proces electoral din istoria post-tranziţie a României. Din cauza fraudei, manipulării, acoperirii mediatice subiective şi managementului electoral deficitar, procesul electoral al României înregistrează un rating mai prost, de la 2.50 la 2.75.

Societatea civilă

Societatea cvivilă din România, mai ales grupurile anticorupţie, au continuat campanii bune în 2009. Din păcate, partidele au continuat să creeze grupuri alternative pentru a uzurpa influenţa şi societăţii civile independente. Din cauza persistenţei presiunilor economice şi politice asupra societăţii cviile, ratingul în domeniu rămâne 2.50

Presa independentă

Preasa română a avut investigaţii anticorupţie impresionante în 2009. Totuşi, criza financiară şi conflictele dintre preşedinte şi presă au politizat media. CNA a avut mai multe tentative de a păzi standardele media. O iniţiativă de reformare în televiziunea publică şi posturilor de radio publice a fost blocată de Parlament, în timp ce 22 de jurnalişti au semnat o scrisoare adresată preşedintelui televiztiunii publice, cerând să se pună capăt leadership-ului neprofesional şi lipsit de etică. Din cauza ingerinţei politice şi standardelor profesionale în scădere în sectorul presei, presa română independentă are un rating în scădere, de la 3,75 la 4.00

Guvernarea democratică locală

Reformele din guvernarea democratică locală au stagnat în 2009, din cauza luptelor politice interne. Guvernul central a subminat autonomia locală impunând condiţii nefavorabile pentru transferurile financiare menite iniţial să apere bugetele locale de problemele financiare. Colapsul coaliţiei de guvernare a dus la două runde de "curăţare" în rândul funcţionarilor publici din birocraţiile locale, demonstrând natura extrem de politizată a acestor poziţii. Din cauza lipsei unor reforme pozitive, ratingul rămâne la 3.00

Sistemul judiciar

Legislativul a adoptat noi Coduri civil şi penal pentru a îndeplini cerinţele UE. În schimb, judecătorii au intrat în grevă, cerând salarii mai mari şi au dat decizii ce îi favorizau pe ei din punct de vedere financiar. Ratingul rămâne la 4.00

Corupţia

Agenţiile anticorupţie au fost active în 2009. Pentru prima dată, Parlamentul a convenit să facă publice documente despre membrii săi care au fost acuzaţi de infracţiuni. DNA a lansat anchete împotriva unui ministru apropiat de preşedintele Băsescu, punând capăt anilor de speculaţii legate de imunitatea partidului preşedintelui. Ratingul rămâne la 4.00 Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!