„Marea spaimă a celor care au comportamente neconforme este legată de comunicare. Vedem că anunţul de atribuire al unui contract, care ar trebui să fie un fel de buletin informativ la finalul procedurii – prin care să ştim cine a câştigat, cu ce preţ, câţi competitori au fost etc. – se publică cu întârziere sau, de multe ori, nu se publică deloc, pentru a nu fi transparentă atribuirea” a explicat Bogdan Pușcaș pentru Mediafax.
El mai precizează că „sunt autorităţi contractante care divizează un contract mai mare în mai multe contracte mici, pentru a eluda procedurile transparente şi pentru a atribui contractele prin diverse proceduri speciale, care sunt mai puţin transparente. Pe de altă parte, acea negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este folosită de multe ori în exces de autorităţile contractante. Acestea sunt cele trei moduri prin care se alterează eficienţa unei achiziţii publice”.
Cum pot fi crescute prețurile contractelor negociate sau licitate? Bogdan Pușcaș spune că „Preţurile odată puse în ofertă rămân neschimbate. Variaţiile sunt la nivelul cantităţii, care creşte, şi atunci creşte implicit şi valoarea contractului. Sau apar elemente neprevăzute, pe care nu le-ai cuantificat la momentul ofertării şi care fac elementul acestor negocieri fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este o procedură-excepţie, care te ajută să duci contractul înainte, însă de departe mai netransparentă decât licitaţia sau procedura simplificată. Această negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare intră în atenţia noastră sub forma unor indicatori de risc. În acest moment, măsurăm pe autorităţi contractante mari cât la sută din banii publici pe care ele le-au atribuit prin negociere fără publicare şi cât de mult folosesc această procedură. Însă până acum nu avem date preliminare”. Noua legislație europeană permite creșterea prețului cu 50%.
Milioane de euro cheltuite la CNADR pe studii de fezabilitate nefolosite
În privința contractelor de construire a drumurilor și austrăzilor s-a constatat că au fost plătite multe studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată. Au fost identificate proceduri de atribuire viciate, termene de garanție prea scurte, lucrări de proastă calitate.
Pușcaș nu a descoperit de ce CNADR nu a atras fonduri europene pentru construirea de drumuri naționale și autostrăzi. „Probabil că a fost o nesincronizare cu fostul Program Operaţional Sectorial de Transport. Chiar nu ştiu de ce nu au intrat mai mult pe fonduri europene” spune Pușcaș. El nu crede că frica de Departamentul European de Luptă Antifraudă – DLAF -, sau de instituţiile similare româneşti a împiedicat realizarea autostrăzilor.
De ce în aproape 30 de ani nu s-a făcut nicio autostradă? „Noi am văzut că s-au derulat câteva zeci de astfel de proceduri. Ce s-a întâmplat după, că au fost litigii ani de zile, că au fost comisii de soluţionare a disputelor, că au fost alte elemente de natură contractuală, neînţelegeri între constructor şi beneficiar…” afirmă Pușcaș.
25 de milioane de euro pe softuri şi sisteme informatice care, fie nu au mai fost folosite, fie s-au dovedit a fi defecte
Multe contractele din domeniul IT au prejudiciat statul. Într-un raport de control semnat de premierul Cioloș s-a constatat că au fost cheltuite peste 25 de milioane de euro pe softuri și sisteme informatice care fie nu au fost folosite, fie au fost defecte.
Unele contracte atribuite unor firme și patroni precum Teamnet- Sebastian Ghiță, UTI-Urdăreanu, Siveco-Irina Socol, acum fac obiectul unor dosare penale.
„Marile probleme ale unor astfel de contracte- susține Bogdan Pușcaș – au apărut în momentul în care ele nu au fost derulate corespunzător. Adică este vorba de gestionarea defectuoasă după semnarea contractelor. Dacă unele soluţii au fost impuse prin caietele de sarcini şi au fost motivul pentru care unele societăţi comerciale au câştigat licitaţia respectivă, s-a constat că, până la urmă soluţia nu a fost implementată aşa cum era trecută în caietul de sarcini. Fie a suferit modificări funcţionale, fie modificări de altă natură. Cele mai mari probleme au apărut atunci când s-au făcut modificări pe fondul necesităţii de a optimiza cifrele contractului. Când s-au făcut economii de manoperă sau economii de orice alt tip. Autorităţile de Management au plătit sume mai mici decât cele din proiect. Au aplicat corecţii fiindcă s-a constat că una s-a licitat şi alta s-a implementat. Sunt proiecte care au primit corecţii şi de 100%”.
Ce schimbă noul pachet legislativ care reglementează achizițiile publice
Bogdan Pușcaș spune că există patru legi care descriu principiile ce vor sta la baza achizițiilor publice și care „ar fi bine să nu fie modificate’. Potrivit lui Pușcaș, „un achizitor nu are nevoie să citească un articol dintr-o lege care nu spune nimic(…). Are nevoie să ştie pe ce buton apasă, ce documente trebuie să redacteze, care este cuprinsul minim şi unde trebuie să-l ataşeze. Noi am venit cu foarte multe instrumente colaborative.(…) Am dezvoltat un ghid online, care se găseşte de câteva zile pe site-ul ANAP. De asemenea, în format online se află majoritatea documentelor şi a formularelor care ar trebui să le completeze. Fiindcă cei mai mulţi operatori economici nu participă la licitații din cauza excesului de birocraţie şi a documentaţiei complicate, a modului în care se comportă anumite autorităţi contractante cu ei. Legea s-a schimbat fundamental, în sensul că nu mai este legea instituţiilor publice, ci legea accesului la piaţă a IMM. Fiindcă fără un număr mai mare de întreprinderi implicate în acest proces nu vom putea ajunge la cheltuirea eficientă a banului public. Competiţia scade preţul şi creşte calitatea”.
„Beculețul roșu”
Noul sistem electronic va avea şi un beculeţ roşu de avertizare în cazul neregulilor. „Am constat propagarea unor erori. Dacă într-un anunţ de atribuire un angajat al autorităţii contractante introduce greşit o sumă, astăzi acea eroare se propagă în sistem. În noul mediu online care îl pregăteşte Agenţia pentru Agenda Digitală a României, noul SEAP care va fi funcţional de la anul, vor exista elemente din acestea de beculeţ roşu şi de validare, astel încât, pe de o parte să nu mai poţi atribui un contract şi să scrii 100 de milioane când valoarea lui a fost 10.000. De asemenea, noul sistem electronic va oferi ANAP şi un set de indicatori care vor orienta mai bine acţiunile de control. O să avem şi noi un set de indicatori prin care să putem justifica de ce, de exemplu, la un spital mergem în control de patru ori pe an, iar la altul doar o data la trei ani. Fiindcă prin structura cumpărărilor şi prin matricea indicatorilor de risc pe care o dezvoltăm un spital iese fiind ca mult mai riscant decât altul. În perioada următoare se intenţionează dezvoltarea unui sistem de clasificare al autorităţilor contractante. Astfel cele care au note mici o să facem cu ele meditaţii şi să le trecem clasa şi astfel să treacă din categoria autorităţilor contractante cu reale probleme în aplicarea legislaţiei în cea a autorităţilor contractante conforme. Această clasificare va avea şi rolul de a orienta mai bine controlul. Noi astăzi mergem la vânătoare de rate cu tancul” spune Pușcaș.
În anul 2016. cele mai multe nereguli au fost depistate în sectorul sanitar, la primării și consiliile udețene
Anul acesta, agenția s-a concentrat pe sectorul sanitar, după cazul Hexipharma, dar şi după tragedia de la Colectiv. „Am constat într-adevăr neconformităţi majore la anumite instituţii mari, care se presupune că aveau cunoştiinţă despre procedurile de achiziţii publice. Am cerut Ministerului Sănătăţii documentaţii standardizate, fiindcă nu se pot opri comportamentele neconforme decât aşa. Cel puţin pentru biocide avem această documentaţie standardizată pe care trebuie s-o folosească orice spital. De asemenea, mai multe primării, consilii locale şi consilii judeţene au picat examenul achiziţiilor publice la controlul nostru” as declarat Bogdan Pușcaș.
În 2016, achizițiile publice s-au derulat strict pe procedurile care au fost necesare bunei funcţionări a sistemului. Noua legislaţie nu va mai lăsa loc modalităţilor alternative de achiziţie pentru că până în 2018 România este obligată să facă toate cumpărăturile din bani publici în mediul online şi toată lumea va putea vedea ce a cumpărat orice instituţie publică din România.