Guvernul a găsit o soluție pentru a reduce evaziunea fiscală: transformarea cetățenilor în inspectori fiscali, aceștia fiind stimulați cu un premiu să ceară bonurile fiscale de la cumpărături, forțând magazinele și restaurantele să le emită. Sigur, ideea nu este nouă, aceasta fiind aplicată și în alte țări, cum ar fi Portugalia, Malta, Slovacia, Republica Dominicană sau Paraguay, însă premiile sunt mai consistente. De exemplu, statul slovac pune la bătaie vânătorilor de bonuri o mașină Audi. Un român poate câștiga doar 1.200 de lei.
Finanțele au anunțat că loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional şi va consta în extragerea aleatorie de numere. Ministerul Finanţelor a apreciat că la extragerile lunare vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF.
Însă, pentru a intra în cursa pentru premiu, trebuie să introduci într-un sistem informatic al Loteriei Române o serie de informații obligatorii: numărul bonului fiscal, suma totală, numele, prenumele, seria și numărul unui act de identitate etc. Premiile pot fi câștigate atât de rezidenți, cât și de nerezidenți, cu vârsta peste 18 ani. Câștigătorii pot revendica premiile puse în joc în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data publicării rezultatelor extragerilor, prin prezentarea bonului fiscal cu toate elementele lizibile, precum și a actului de identitate.
Procedura de înregistrare este complicată
Consultantul fiscal Gabriel Biriș se arată sceptic în ceea ce privește succesul acestei loterii. “Aceasta nu este o măsură de combatere a evaziunii fiscale, ci încă una din lungul șir de măsuri de tip joc de gleznă: ne facem că facem. Evaziunea fiscală nu poate fi combătută atât timp cât nu se rezolvă problemele complexe ale finanțării partidelor politice și a campaniei electorale. Vedem cât de gravă este implicarea politicului și a administrației fiscale în frauda fiscală”, a precizat, pentru România liberă, Gabriel Biriș.
Acesta arată de ce decizia nu este funcțională: ideea de loterie introduce un factor aleator și improbabil, câștigul este mic, iar procedura de înregistrare complicată.
“În orașele mari se dau bonuri fiscale. Problema este în orașele mici și la sate, unde analfabetismul informatic este foarte mare. De aceea, a te duce la un calculator unde trebuie să ai și internet și să completezi o grămadă de informații pare dificil pentru unii români”, explică Biriș.
Consultantul fiscal susține că marea fraudă trebuie rezolvată legislativ, printr-o administrare fiscală informatizată și prin controale țintite pe analiza de risc, ca în Bulgaria, țară în care nivelul colectării depășește media europeană.
“Noi abia în 2015 vorbim despre registre electronice la casele fiscale. Până acum s-a lucrat pe role, pe care nimeni nu le-a verificat fiindcă este imposibil să controlezi atâtea informații tipărite. Bulgaria face asta de 10 ani și toată informația ajunge în timp real la Fisc. În concluzie, măsura aceasta este precum aghiasma: dacă crezi în ea te ajută. Nu face rău, dar nici bine. În schimb, angrenează resurse umane de la Finanțe”, spune Biriș.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că este o măsură bună, pe care asociația o susține. „Din păcate, activitatea ANAF nu este orientată către combaterea evaziunii fiscale. De exemplu, în bugetul pe 2015 Guvernul nu și-a propus să crească încasările din TVA, care reprezintă circa 30% din sursele bugetare. De asemenea, rapoartele ANAF indică același lucru. Vrem rapoarte pe cele patru domenii sensibile la evaziune: băuturi alcoolice, unde patronatul din acest sector a afirmat că evaziunea fiscală atinge 90%, cereale și legume-fructe, țigări și produse petroliere”, argumentează Pârvan.
