Potrivit ultimelor sondaje de opinie, peste 30% din germani sunt indecişi. Cancelara Angela Merkel şi partidul său, Uniunea Creştin Democrată, împreună cu Uniunea Social Creştină din Bavaria, conduc clar în sondaje cu 34%. Urmează la mare distanţă Social Democraţii cu 21% iar pe locul trei, partidul xenofob-naţionalist „Alternativa pentru Germania” cu 13%. Potrivit sondajelor, în Parlament vor mai intra liberalii, verzii şi Die Linke, partidul stângii (urmaş al Partidului comunist est-german). Participanţii la sondaje şi-au ascuns în ultima vreme opţiunile reale. De aceea, analiştii susţin că pronosticurile cuprinse în statistica sondajelor pot fi înşelătoare.
Marea întrebare, atât pentru germani, cât şi pentru ceilalţi membri ai Uniunii Europene este cum vor fi distribuite locurile în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german. Răspunsul va determina astfel nu doar posibilele combinaţii de partide care vor forma coaliţia de guvernare, ci va da şi direcţia reformelor care vor fi aplicate în viitor blocului comunitar. Alegerile de astăzi vor avea, probabil, ca rezultat unul dintre cele mai fragmentate Parlamente pe care ţara le-a avut în ultimele decenii. Cele mai mari două partide vor încerca să evite reînnoirea actualei coaliţii de guvernare, ceea ce înseamnă că formaţiunile mai mici vor avea un rol foarte important în formarea noului Executiv.
În ultimii patru ani, Germania a fost guvernată de o coaliţie alcătuită din cele mai mari două partide ale ţării: Uniunea Creştin Democrată de factură conservatoare condusă de cancelarul Angela Merkel şi Partidul Social Democrat progresist, în fruntea căruia se află fostul lider al Parlamentului European, Martin Schulz. Cu toate că cele două formaţiuni au reuşit să lucreze împreună, politicile şi viziunile lor diferă, iar nici una dintre ele nu mai vrea să se vadă mai departe blocată într-o coaliţie cu cealaltă, după aceste alegeri. Ambele partide vor căuta să încheie înţelegeri cu grupările mai mici de pe scena politică, dintre care patru se află în strânsă competiţie pentru locul al treilea în ţară: Partidul Democratic Liber, Partidul Verzilor, Partidul de Stânga şi euroscepticii de la Alternativa pentru Germania.
În ultima zi a campaniei electorale, mai mulţi politcieni au propus o reformă a legii electorale, ceea ce ar permite reducerea numărului de deputaţi. În prezent, în Bundestag se află 631 de deputaţi (reprezentînd patru partide: CDU/CSU, SPD, stânga postcomunistă, şi Partidul Ecologist). Din cauza sistemului de vot, în viitorul Parlament, în care vor intra şase partide ( CDU/CSU, SPD, stânga postcomunistă, liberalii, ecologiştii şi AfD) ar putea să intre peste 700 deputaţi”. Mulţi analiştii care consideră că, indirect, Angela Merkel ar fi responsabilă de rezultatele remarcabile ale „Alternativei pentru Germania” în alegerile locale din ultimii doi ani şi, probabil, în alegerile generale de duminică. Iar rădăcinile problemei ar fi decizia lui Merkel din 2015 de a deschide graniţele Germaniei pentru zecile, sutele de mii de refugiaţi care erau blocaţi în Ungaria. Şi nu numai. Până la urmă, în Germania au venit aproape un million de imigranţi.
