Atena, care va fi vizată în cursul toamnei de un nou proces de evaluare a condiţiilor pachetului de salvare, ce presupune, printre altele, o înăsprire a condiţiile de pe piaţa muncii – măsură lipsită de popularitate –, este dornică să le arate oamenilor că reducerile dureroase de pensii şi creşterile de taxe dau rezultate.
„Grecia şi-a respectat partea sa de acord şi aşteaptă acelaşi lucru din partea partenerilor săi. Nu căutăm pur şi simplu, ci cerem şi ne aşteptăm la măsuri precise care să facă datoria sustenabilă, în cadrul acordului pe care îl implementăm”, a spus premierul Alexis Tsipras pentru Realnews. “Această (restructurare a datoriei – n.r.) va fi urmată de o reducere a excedentului (bugetar – n.r.) după 2018, ceea ce va deschide calea către creşterea economică”, a adăugat el.
Tsipras a explicat că UE se află în pragul unui dezastru, pentru că regulile fiscale dure ale Pactului pentru Stabilitate au dus la inegalităţi profunde între statele membre. “Brexitul fie va trezi conducerea europeană, fie va fi începutul sfârşitului pentru UE”, a subliniat el, referindu-se la rezultatul referendumului din Marea Britanie, din luna iunie, când majoritatea alegătorilor au votat pentru ieşirea ţării lor din blocul comunitar.
El a criticat Germania pentru că acţionează ca o “bancă de economii” a Europei, impunând excedente bugetare excesive, îngheţarea salariilor şi inflaţie scăzută, în condiţiile în care statele membre din sudul UE înregistrează rate record ale şomajului. “Dacă dogma (ministrului german de Finanţe Wolfgang – n.r.) Schaueble pentru o Europă cu mai multe viteze şi zone economice cu un cost mic al mâinii de muncă nu va fi abandonată, Europa va fi adusă în pragul dizolvării”, a avertizat Tsipras.
Grecia şi-a luat angajamentul să obţină un excedent bugetar – exceptând costurile legate de administrarea datoriei – de 3,5% din PIB până în 2018, în cadrul celui de-al treilea pachet de salvare primit de ţară din 2010 încoace. FMI, care urmează să decidă dacă va finanţa sau nu acest al treilea pachet de salvare, a declarat că ţinta de excedent de 3,5% din PIB după 2018 nu este realistă pentru Grecia şi a făcut presiuni pentru obiective fiscale mai blânde.
Şi Guvernul de stânga de la Atena şi banca centrală vor ţinte mai scăzute de excedent primar, afirmând că acest lucru va oferi Republicii Elene marjă de manevră pentru reducerea taxelor şi pentru a ajuta economia să crească din nou, după o recesiune prelungită. Economia elenă s-a contractat cu un 25% în şase ani, iar rata şomajului este de 23,5%.
Citeste mai mult: adev.ro/ocmn57