Guvernul a cheltuit din fondul de rezervă, până în octombrie, de zece ori mai mult decât şi-a propus

Guvernul a programat, în 2006, prin legea bugetului de stat, că va avea nevoie de 128,7 milioane lei, în 2007, pentru alimentarea fondului de rezervă, pe care îl are la dispoziÅ£ie, ÅŸi de alte 1,2 milioane lei pentru fondul de intervenÅ£ie.  Suma scoasă din fondul de rezervă s-a ridicat la circa 820 milioane lei, iar cea direcÅ£ionată din fondul de intervenÅ£ie la aproximativ 545 milioane lei.
Diferenţa de aproape 1,2 miliarde lei, se justifică, potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin modalitatea de suplimentare a celor două fonduri, stipulată de legea finanţelor. "Ordonatorii de credite analizează bugetul programat, în timpul anului, şi când au acţiuni care nu se mai desfăşoară, dar pentru care au fost bugetate anumite sume, sau au disponibilităţi băneşti, legea spune să le verse la fondul de rezervă. Este un cont "revolving". Finanţele sunt informate de fiecare dată când sunt disponibilităţi băneşti şi banii intră automat în fondul de rezervă", au declarat reprezentanţi ai ministerului.

Pe de altă parte, actul normativ mai face trimitere la necesitatea ca autorităţile să le prezinte Finanţelor rapoarte periodice privind îndeplinirea programului bugetar, însă omite să precizeze şi intervalul în care aceste rapoarte ar urma să fie întocmite. Oficialii ministerului au admis, la rândul lor, că sumele preluate de fondul de rezervă din sumele necheltuite de diverse autorităţi nu se reflectă în execuţia lunară a bugetului consolidat, întrucât intră în fond la câteva zile după ce au fost cedate de acestea.

Fondul de rezervă a finanţat, în primele zece luni din 2007, cu peste 140 milioane lei unele cheltuieli curente ori de capital ale unor autorităţi locale, iar cu alte 157 milioane lei a suplimentat, la rectificarea bugetară din septembrie, bugetul Ministerul Economiei şi Finanţelor. Sume importante au fost acordate, din acelaşi fond, pentru referendumul privind demiterea preşedintelui, organizat în mai, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul privind votul uninominal.

Majoritatea deciziilor transferă sume de ordinul sutelor de mii sau a milioanelor de lei pentru lucrări punctuale ale unor localităţi. În ceea ce priveşte numărul de hotărâri, tot localele conduc, fiind urmate de Agenţia Naţională pentru Sport şi de Ministerul Culturii. În schimb, sumele primite de aceste două instituţii totalizează în jur de 13 milioane lei pentru ANS, respectiv 55 milioane lei pentru Ministerul Culturii.

Fondul de intervenţie, care este alimentat de asemenea din fondul de rezervă, a dispus de 500 milioane lei pentru plata unor despăgubiri pentru culturile calamitate din cauza secetei. Guvernul a sprijinit cu aproximativ 45 milioane lei acoperirea altor pagube produse de calamităţi, 20 milioane lei din această sumă fiind date Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe în scopul reconstrucţiei unor case distruse de dezastre naturale.

Numărul hotărârilor emise lunar a crescut în a doua jumătate a anului, ajungând la 11, în septembrie, respectiv la 17, în octombrie. Totodată, sumele transferate din aceste fonduri, în septembrie şi în octombrie, au fost în creştere faţă de lunile anterioare, ajungând la aproximativ 340 milioane lei, datorită, în principal, celor două hotărâri de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European şi a referendumului pentru vot uninominal, care au cumulat peste 125 milioane lei.

Cu toate că practica exerciţiului bugetar a dovedit că suma de 128,7 milioane lei, estimată pentru fondul de rezervă în acest an, este insuficientă faţă de cea necesară, iar guvernul a considerat că a fost nevoie, doar în primele zece luni, să mărească de zece ori alocările, proiectul de buget pe 2008 prevede un nivel apropiat celui din 2007, respectiv 178,8 milioane lei. La rândul său suma pentru fondul de intervenţie estimată pentru 2008 este de numai 6,7 milioane lei.

Sursa: NewsIn Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!