Capital Economics se teme că economia românească este cea mai vulnerabilă dintre toate, se arată într-un articol publicat luni de site-ul Argophilia Travel News.

 

Erik Berglof a spus că deşi 'există măsuri în vigoare', Bulgaria, România şi Serbia mai ales ar trebui ''să ridice un inel de apărare', pentru a se ajuta să facă faţă mai bine crizei.

 

'Nu vorbim mult despre aceasta, dar... în aceste vremuri de criză trebuie să se înţeleagă importanţa stabilităţii financiare', a declarat Berglof pentru Balkans.com.

 

Problema cu care se confruntă Europa de Sud-Est este că economiile unor ţări ca Albania, Bulgaria, Macedonia, România şi Serbia sunt împovărate de o prezenţă grecească enormă. Bulgaria singură are estimat 24% din activele sale naţionale în bănci greceşti, pentru a nu mai vorbi de 20% din creditele sale rele.

 

Potenţialul de dezastru a fost subliniat şi de Banca Mondială, care a relevat faptul că băncile greceşti posedă încă creanţe externe în valoare totală de circa 69 de miliarde de dolari în întreaga regiune, în pofida descărcării unor astfel de creanţe în valoare de peste 8,5 miliarde dolari anul trecut. Aceste creanţe includ împrumuturi în valută străină şi internă şi creditare transfrontalieră prin intermediul filialelor.

 

Compania britanică de consultanţă Capital Economics a avertizat, de asemenea, cu privire la riscurile cu care se confruntă Bulgaria şi Croaţia, despre ale căror bănci spune că sunt cel mai puternic dependente de linii de credit pe termen scurt de la bănci din zona euro. Această finanţare este retrasă treptat, dar pericolul constă în posibilitatea unei retrageri mai bruşte, care rămâne o ameninţare reală având în vedere că sectorul bancar al acestor ţări este legat de Grecia şi Italia aflate în dificultate.

 

'Dacă acest scenariu se materializează, ambele economii se vor confrunta cu o criză severă a creditelor interne, care ar putea afecta circa 1,5-2,0% din PIB-ul acestora. În cel mai rău caz, ambele ar putea fi nevoite să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru ajutor', afirmă Capital Economics.

 

Regiunea resimte deja efectele crizei creditelor din Europa. Schimburile comerciale între ţările balcanice şi zona euro au scăzut destul de dramatic în ultimii ani şi dintre toate ţările din regiune, numai Bulgaria a reuşit să aibă creştere economică în acest an (sub 1%). Economiile afectate ale vecinilor săi, Croaţia, România, Serbia şi Slovenia s-au contractat toate în acest an.

 

Cea care agravează şi mai mult aceste probleme este continuarea dependenţei regiunii de comerţul cu ţările care au probleme, Italia şi Grecia. În Bulgaria şi Croaţia, exporturile către Italia se cifrează la aproximativ 4% din PIB, în timp ce 3,5% din PIB-ul Bulgariei este generat de exporturi greceşti.

 

Problemele mocnesc şi în România, se arată în analiză. În pofida faptului că are cea mai mare economie din Balcani, ţara se confruntă cu problema suplimentară a instabilităţii politice după căderea guvernului în luna mai. Deşi noile alegeri au fost programate să aibă loc mai târziu în acest an, este posibil ca economia românească să se contracte şi mai mult. Aşa cum se prezintă situaţia, fără un guvern puternic toate eforturile de a opri încetinirea economică din România sunt paralizate de lupte politice interne, relevă analiza.

 

Capital Economics a spus că se teme că economia românească este cea mai vulnerabilă dintre toate, în regiune, în special dacă se va întâmpla ce e mai rău iar Grecia se retrage din zona euro, ca urmare a schimburilor comerciale masive şi legăturilor financiare dintre cele doua ţări.

 

Potrivit sursei menţionate, românii sunt însă neatenţi la această problemă - premierul Victor Ponta însuşi a recunoscut că speră ca Grecia să reziste până la capăt şi să rămână în zona euro, şi aceasta cu un bun motiv - având în vedere lipsa de putere a politicienilor ţării în prezent, un astfel de dezastru nu ar putea veni într-un moment mai prost decât cel actual, conchide analiza.