Fotografia precedenta

Foto 1 (din 3)

Fotografia urmatoare

Peste 16% din fondurile alocate pentru acest program au ajuns la beneficiari, aceştia fiind, în principal, întreprinderi mici şi mijlocii. Cel mai mic grad de absorbţie, aproape de zero, l-au înregistrat programele destinate autorităţilor locale. Acestea ar fi concluziile, potrivit datelor centralizate de Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului de Finanţe.

“În 2007 nu s-a făcut nimic. Abia în 2008 au fost acreditate de Bruxelles autorităţile de management, au fost lansate programele şi au început să fie depuse primele proiecte”, explică Radu Limpede, consultant pe fonduri europene. Potrivit acestuia, este prea devreme în acest moment să se realizeze o apreciere reală a sumelor absorbite, pentru că România a întârziat foarte mult procedurile de accesare a fondurilor europene.

“Abia anul viitor putem face o statistică reală. Cred că per total va fi ceva mai bine, având în vedere că pe Competitivitate şi pe Resurse Umane au fost depuse multe proiecte bune. Dezastru este la Transport, unde nu s-a mai depus nimic. E mai uşor să faci grevă şi să ceri bani de la stat decât să faci un proiect bun şi să obţii bani europeni”, spune Limpede.

Dacă cele 435 milioane de euro, care au intrat efectiv în economia reală, sunt raportate la bugetul alocat pentru 2007-2013, în valoare totală de 19,2 miliarde de euro, gradul de absorbţie scade la 2,2%. Uniunea Europeană a alocat până acum României 5,6 miliarde de euro, din care a virat deja 1,92 miliarde de euro. Din aceşti bani, cei care au ajuns însă la beneficiari reprezintă doar 22% din total.

În ceea ce priveşte fondurile pentru agricultură, lucrurile stau ceva mai bine. Din cele aproximativ opt miliarde de euro alocate României, UE a virat deja 976 milioane de euro, iar valoarea celor 4.700 de proiecte semnate deja prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală depăşeşte 1,6 miliarde de euro.

Potrivit Departamentului Afacerilor Europene, România a primit, de la data aderării, aproximativ 5,6 miliarde de euro, incluzând fondurile de preaderare necheltuite până în 2007. Contribuţia la bugetul Uniunii Europene pentru 2007-2009 se ridică la 3,6 miliarde de euro, arată datele Ministerului de Finanţe.

“Judecând exclusiv după sumele alocate, România poate fi considerată beneficiar net. Judecând însă din perspectiva sumelor transferate efectiv în economia reală şi mai apoi din perspectiva impactului pe care acestea le-au avut asupra transformării mediului economic şi social, devine evident că România suportă costuri de oportunitate”, spunea recent fostul şef al DAE, Vasile Puşcaş.

Una dintre principalele cauze ale acestui grad mic de absorbţie este întârzierea demarării programelor, de la acreditarea autorităţilor de management, cele care gestionează la nivel local aceste fonduri şi până la redactarea Ghidurilor solicitantului, documentele pe baza cărora se depun cererile de finanţare şi lansarea efectivă a programelor. Datele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) arată că programul operaţional pentru creşterea competitivităţii are un grad de absorbţie de 16,5%, dublu faţă de media de 7,78%. Urmează programul pentru mediu (13,26%) şi cel regional (8,46%). Restul programelor înregistrează un grad de absorţie de sub 5%.

Cei mai puţini bani au fost absorbiţi în cadrul programelor pentru transport (0%), pentru dezvoltarea capacităţii administrative (0,67%) şi pentru asistenţă tehnică (0,09%). “În cazul celor trei programe, principalii beneficiari, cei care ar trebui să depună proiectele, sunt autorităţile locale şi centrale, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătite şi nu au capacitatea să acceseze aceste fonduri”, spune Peter Barta, director executiv al Fundaţiei Post Privatizare. În opinia acestuia, gradul de absorbţie de 7,78% este foarte mic. “Nici nu cred că este real. Foarte mulţi au renunţat la proiectele aprobate, deoarece condiţiile s-au modificat foarte mult comparativ cu perioada când au fost depuse. Cred că procentajul real al banilor care au ajuns la beneficiari este, mai degrabă, de 5%. Nesemnificativ, deoarece avem la dispoziţie mult mai mulţi bani care puteau acum să fie în economia reală şi să mişte lucrurile”, spune Peter Barta.

Ce fac alte ţări

Faţă de august, creşterea gradului de absorbţie este de doar 0,75 punce procentuale, potrivit ACIS. Din datele primite de la Comisia Europeană, rezultă că suma virată României din august până în prezent a crescut cu 3,7 milioane de euro, sau 0,02% din totalul fondurilor structurale. Spre comparaţie, Polonia a absorbit în acest interval 346 milioane de euro (0,53% din totalul fondurilor). În Lituania, gradul de absorbţie a crescut cu 3,3 puncte procentuale (233 milioane de euro). România stă, totuşi, mai bine decât Bulgaria, unde UE nu a mai virat niciun ban din august.

Peter Barta face o comparaţie cu Ungaria în ceea ce priveşte programul pentru creşterea competitivităţii: în România au fost depuse 4.175 de proiecte, din care 1.082 au fost aprobate şi s-au semnat contracte pentru 737 dintre acestea.


Valoarea lor se ridică la 2,1 miliarde de lei (500 milioane de euro), incluzând cofinanţarea. În Ungaria, în 2008-2009 au fost semnate 4.407 contracte, în valoare de 900 milioane de euro, incluzând cofinanţarea. “E clar că s-au mişcat mult mai bine ca noi”, spune Barta. În opinia acestuia, în următoarele luni, situaţia are toate şansele să rămână aceeaşi.

“Cu siguranţă, gradul de absorbţie nu va creşte, dacă nu sunt schimbate ghidurile, dacă nu sunt reduse termenele de evaluare, dacă nu sunt angajaţi specialişti, evaluatori de meserie”, spune Barta.