Varianta aleasă este cea mai potrivită în condiţiile actuale, deoarece o eventuală creştere a fiscalizării ar fi avut efecte devastatoare asupra economiei pe termen lung şi ar fi permis adâncirea dezechilibrelor create de un aparat bugetar supraîncarcat şi inefficient, a spus, pentru MONEY.ro Melania Hăncilă, şeful departamentului de cercetare şi strategie al Volksbank România. Ea consideră regretabilă amânarea “pâna în ultimul ceas” a reducerii cheltuielilor publice de către autorităţi , această tergiversare mărind costul facturii sociale prin întârzierea redresării economice, deteriorarea încrederii investitorilor străini şi creşterea inutilă a datoriei publice.
“Autorităţile au ajuns în final la concluzia că nu este posibilă redresarea economiei naţionale fără restructurarea sectorului bugetar, a cărui povară a ajuns să sugrume economia reală. Restructurarea administraţiei publice era inevitabilă şi sper să se realizeze pe criteriul optimizării activităţii din sectorul public şi al îmbunătăţirii serviciilor şi nu pe principii de clientelă politică”, a declarat Hăncilă.
De aceeaşi părere este şi Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. El consideră că decizia reducerii salariilor în sistemul bugetar a fost alegerea “răului cel mai mic” şi că măsura trebuia adoptată demult, însă o astfel de decizie politică nu ar fi putut fi luată în prag de alegeri. Totuşi, spune analistul, ajustarea din sectorul bugetar trebuie făcută mai ales în privinţa “calităţii cheltuielilor”, nu neapărat vizând volumul acestora. El este de părere că românii nu au motive să iasă în stradă, întrucât aceste măsuri trebuiau luate cât mai curând.
“Dacă ai o ajustare pe consum şi pui finanţele publice pe baze sănătoase, ai şanse ca, de la anul, să pui bazele relansării economiei. Creşterea taxelor ar fi influenţat percepţia asupra României. Nu am mai putut amâna momentul. Nu se putea face asta în 2009. Cum poţi să spui ‘tăiem salariie sau creştem taxele’? Era o sinucidere politică. Niciun partid politic de pe lumea asta nu ar fi luat o astfel de decizie în prag de alegeri. Problema României era că am venit după o perioadă în care salariile din sectorul public au crescut mult mai repede decât productivitatea. La momentul declanşării crizei, exista evidenţa ajustării acestui dezechilibru. Sectorul privat s-a ajustat, sectorul public, nu. Alternativa era să se crească taxele, deci tot pe sectorul privat”, a spus Dumitru, la The Money Channel.
Dacă se vor lua aceste măsuri, aceste efectele vor fi mai bune decât scăderea veniturilor, consideră Doru Lionăchescu, partener principal al companiei de investment banking Capital Partners. El consideră că decizia Guvernului este bună, chiar dacă este luată în ceasul al doisprezecelea. Mai există două aspecte, după părerea analistului: problema achiziţiilor statului şi competenţa Guvernului.
“Se atacă frontal chestiunea principală, a obezităţii sectorului bugetar. Dacă luăm comparaţia cea mai simplă, Polonia are 1,8 milioane de bugetari la o populaţie dublă, noi avem 1,4. Dacă se reduce doar anvelopa salarială dar nu se lucrează pe partea achiziţiilor statului este o pradă, nu s-a rezolvat nimic. Nu cred că acest guvern va fi capabil să implementeze un program agreat cu FMI, cred că guvernul ar trebui să-şi dea demisia de onoare şi şeful statului să numească un guvern de tehnocraţi, marea problemă va fi implementarea”, a afirmat Lionăchescu la The Money Channel. El s-a declarat “plăcut surprins de intransigenţa FMI, care de fereşte de o catastrofă cu finanţatorii privaţi”.
Reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor vor avea şi aspecte mai puţin dorite, vor exercita presiuni negative asupra consumului, însă efectele vor fi de scurtă durată şi impactul psihologic va fi mai limitat decât în varianta majorării impozitelor, este de părere reprezentantul Volksbank.
“Totuşi, ar fi de dorit ca măsura de scădere a pensiilor să nu îi afecteze şi pe cei cu pensii foarte mici, ci mai degrabă să se acţioneze asupra celor cu pensii ‘speciale’, astfel încât fondul necesar pensiilor să se reducă cu procentul stabilit de autorităţi (15 %)”, a mai spus Hăncilă.
Băsescu: Următoarea tranşă de la FMI vine în iulie
Preşedintele Traian Băsescu a precizat, joi, că următoarea tranşă de la FMI va fi virată în iulie, şi nu în iunie cum era programată. Această decizie vine pentru a da timp Guvernului să probeze măsurile anunţate.
„Nu am convenit astăzi cu Fondul Monetar Internaţional care vor fi benchmark-urile înainte de eliberarea tranşei următoare. În mod normal, tranşa următoare trebuia eliberată în partea a doua a lunii iunie, dar, cu certitudine, vor fi introduse benchmark-uri care vor face ca tranşa următoare de la FMI să intre în luna iulie, pentru a da timp Guvernului să probeze că este angajat să îşi ia măsurile pecare le convenim”, a precizat şeful statului, joi, în cadrul unei declaraţii de presă ulterioare întâlnirii cu delegaţia FMI.
