“E clar că România nu va primi următoarele tranşe de la FMI cum a fost planul iniţial, în absenţa unor politici şi guvern care sa ia decizii înainte de alageri. Ratingul este cu o perspectivă negativă şi acest semnal nu va determina o reducere. Am scăzut anul trecut ratingul României cu două puncte, deci avem acum o toleranţă. Este important ce se va întampla cu acordul cu FMI şi cu alegerile”, a spus Parker.

S&P şi Fitch au coborât, în toamna anului trecut, calificativul României la nivel speculativ (junk). În noiembrie anul trecut, Fitch a coborât calificativele României pentru credite pe termen lung în valută, de la ‚BBB’ la ‚BB+’, şi pentru credite pe termen lung în lei, de la "BBB+" la "BBB-".

Parker explică decizia Fitch de retrogradare a ţării prin anticiparea efectelor politicii nesustenabile a ţării, lucru neluat în seamă de alte agenţii (n.r.- Moody's mai acordă României rating cu recomandare de investiţii).

“Retrogradarea României a reflectat perspectiva noastră că România a fost pe un drum şi o politică nesustenabilă şi de aceea am estimat o peraspectivă mult mai pesimistă decât alţii şi s-a adeverit. Credeam ca România va avea deficite bugetare foarte mari, chiar şi când avea creştere economică avea deficite foarte mari”, a spus Parker.

Reprezentantul Fitch consideră puţin probabilă îmbunătăţirea ratingurilor României anul viitor. “Dacă România face un buget pe 2010 şi respectă ţinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB, dacă reuşim să menţinem acordul cu FMI, în acest scenariu am putea îmbunătăţi perspectiva la ‘stabil’, dar cred că este puţin probabil ca România să-şi îmbunătăţească perspectiva în acest timp”, a spus Parker.

El a afirmat că este firesc că presiunile asupra ţării – cele politice, economice, cele legate de angajamentele cu FMI şi de finanţarea externă – nu au cum să nu pună presiune şi asupra ratingului. “Recesiunea nu poate să afecteze în mod pozitiv, dar, cu siguranţă, faptul ca presiunile asupra ţării sunt în creştere şi cresc şi asupra ratingului. Sper sa fie temporar, să nu afecteze acordul cu FMI”, a precizat Parker.

Reprezentantul Fitch a adăugat că situaţia economică din România şi din alte ţări este nesigură, deficitele bugetare au fost revizuite în sus şi este foarte posibil ca România să fie nevoită să ia măsuri adiţionale, pentru a se încadra în ţintele actuale şi pentru a asigura finanţarea necesară pentru a se încadra în ţinte.

Reprezentantul Fitch s-a declarat îngrijorat de reducerea creditării în România, a precizat, însă, că băncile trebuie să respecte înţelegerea de la Viena, lucru care depinde de acordul cu FMI.

“Ce vedem de la o lună la alta este o reducere a creditului în România, care lasă multă lichiditate bancilor, ele trebuie să respecte înţelegerea de la Viena, dar este posibil să nu dorească să facă acest lucru la nesfârşit. Acordul de la Viena este condiţionat de cel cu FMI. Cresc riscurile, dar bancile nu stau în România doar pentru acest acord dar au şi perspective de creştere şi de investiţii în România”, a precizat Parker.

Şeful Fitch a declarat că, în lipsa banilor de la FMI, Guvernul ar puta emite eurobonduri pe pieţele externe, “chiar dacă nu ar fi un moment bun” şi va creşte emisiunea de titluri de stat pe piaţa locală, majorare pe care băncile ar putea să o acopere. “Se va pune problema de preţ, nu neapărat de nevoie de finanţare”, a menţionat reprezentantul agenţiei de rating.